ZF Agropower. Dan Iorga, cofondator al Honey Loriana Bio şi preşedintele Asociaţiei Produs în Brăila: „Dacă ai scris «miere» pe borcan, trebuie să fie doar miere în el, nu amestecată cu altceva“

♦ Apicultorul spune că anul acesta mierea românească nu a mai plecat spre export din cauza concurenÅ£ei produselor din Ucraina ÅŸi China, cu preÅ£uri mici â™¦ ÃŽn 2023, exportul de miere al României acoperea 7% din exporturile extra-UE.

România, al doilea cel mai mare crescător de albine din UE, după Spania, cu 2,3 mi­lioane de stupi şi o producţie de aproximativ 30.000 de tone de miere, a simţit anul acesta concurenţa puternică a mierii provenite din Ucraina, dar şi a celei din China, care ajunge în vestul Europei şi în SUA – cel mai mare importator de miere din lume – prin intermediul Ucrainei.

Aceste fluxuri de miere au dus la scăderea preţului sub costul de producţie, astfel că a fost exportată mai puţină miere românească, potrivit apicultorului Dan Iorga, cofondator al Honey Loriana Bio şi preşedinte al Asociaţiei Produs în Brăila.

„Mierea venită din Ucraina a destabilizat foarte mulţi dintre colegii mei apicultori, care au rămas cu mierea în depozite. Am înţeles că şi marii retaileri din România care distribuie miere în Uniunea Europeană au probleme cu vânzările. Astfel, foarte puţină miere a plecat anul acesta din România de la apicultori, chiar dacă România este un mare producător de miere. Apicultorii nu vând pentru că costul de producţie al unui kilogram de miere acum depăşeşte 10 lei, iar dacă o vând cu 8 lei pe kilogram la angro, este sub costul de producţie şi preferă să o păstreze în depozit, în speranţa unor vremuri mai bune“, a spus Dan Iorga în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El este un apicultor cu 30 de ani de activitate în domeniu şi deţine aproximativ 350 de familii de albine în Brăila, după ce a restâns numărul lor, pentru a se asigura că vor trece cu bine de iarnă şi vor ieşi sănătoase în primăvară.

În 2023, statele membre ale UE au importat 163.700 de tone de miere din afara UE, în valoare de 359,3 mi­lioane de euro. Cele mai mari importuri au provenit în principal din China (60.200 de tone, adică 37% din totalul importurilor extra-UE de miere), urmată de Ucraina (45.800 de tone, 28%) şi Argentina (20.400 de tone, 12%), potrivit datelor Eurostat.

„România a devenit poarta dulcitorilor din momentul începutului războiului din Ucraina, chiar şi pentru America. Din câte ştiu, Argentina nu mai face exporturi directe către America, iar produsele au început să vină pe ruta Ucraina şi să ajungă acolo, deoarece sunt producători destul de mari. China este, de asemenea, un mare producător de dulcitori sintetici, iar pro­dusele lor ajung în Europa tot prin Ucraina. Preţul deja nu mai este o problemă, deoarece costul de producţie este mic, iar produsele ajung pe piaţă la preţuri foarte competitive“, a spus Dan Iorga.

El a făcut această afirmaţie în contextul în care condiţiile de producţie a mierii în UE sunt stricte, punându-se un accent pe calitate, astfel că producătorii din UE au costuri mai mari decât cei din afara UE. În plus, dincolo de provocările de concurenţă ale pieţei, există şi provocări pe partea legislativă pentru producătorii români, care le îngreunează vânzările.

„Dacă ai scris «miere» pe borcan, trebuie să fie doar miere în el, nu amestecată cu altceva. De exemplu, dacă există o proporţie de măcar 10% altceva faţă de nectarul florilor, nu ai ce să cauţi cu acel borcan pe piaţă. În momentul în care nu ai un preţ corect al produsului pe care-l vinzi, reglementat prin lege şi verificat de instituţiile abilitate, ar trebui să nu poţi să vinzi“, este de părere producătorul din Brăila, care face referire la anumite cupaje de miere care sunt ambalate drept „miere“ sau la mierea sintetică, care din punctul său de vedere este o concurenţă neloială pentru producătorul român.

În ceea ce priveşte exporturile UE, Spania a fost liderul din 2023, cu 7.100 de tone, adică 29% din totalul exporturilor extra-UE de miere. Germania s-a clasat pe locul al doilea, cu 5.500 de tone (22% din total), urmată de România (1.700 de tone, 7%). UE a exportat doar 24.900 de tone de miere naturală către ţări din afara UE, cu o valoare de 146 milioane de euro, potrivit datelor Eurostat.

Dan Iorga crede că un mijloc prin care autorităţile ar putea sprijini producţia locală, în acest context dificil, chiar şi pentru vânzarea internă, ar fi să impună o regulă pe piaţă prin care, timp de trei luni, magazinele să vândă doar produse de la producătorii locali, de exemplu.

Pentru a face faţă provocărilor, el a re­nunţat la certificarea ecologică a produselor sale şi, în acelaşi timp, a diversificat gama de produse pentru a atrage o varietate mai mare de consumatori.

„M-am retras de la a mai fi autorizat ecologic, deoarece costurile pentru acreditările respective, raportate la piaţa actuală, mi-au demonstrat că nu sunt justificabile. Practic, hârtia care atestă că eşti acreditat nu contează atât de mult, iar taxa plătită pentru aceasta nu se reflectă în preţul final al produsului. Chiar dacă pui sigla de agricultură ecologică, nu înseamnă că vânzările tale vor creşte sau că vei avea un avantaj semnificativ în marja de profit, mai ales în contextul vânzărilor directe, cum ar fi târgurile sau contactul direct cu consumatorii“, a explicat el.

Astfel, a renunţat la aceste cheltuieli, deoarece, după părerea sa, orice afacere are limite financiare, iar investiţiile trebuie prioritizate. În cazul lui, costurile erau foarte mari, mai ales că, pe lângă acreditare, trebuia să plătească şi procesarea produselor, inclusiv pentru mixturi. După aceea, a diversificat gama de produse.

„Noi producem o gamă largă de produse, inclusiv pentru femeile care cheltuiesc mulţi bani pe produse cosmetice. De exemplu, mierea poate fi folosită pentru curăţarea tenului, nu doar pentru a dezinfecta răni, dar şi pentru diverse mixturi de consum dimineaţa. Avem şi sosuri pentru bucătărie. Am încercat să diversificăm foarte mult gama de produse pentru a atrage cât mai mulţi consumatori. Am dus diversificarea la extrem, deoarece am înţeles că pentru a atrage mai multe categorii de consumatori, trebuie să oferim nu doar produse variate, ci şi beneficii precum aportul de vitamine, nutrienţi şi gust“, a precizat apicultorul.

Compania produce băuturi în care se foloseşte miere, precum limonadă, despre care antreprenorul susţine că este cea mai bună din Brăila, dar şi hidromel şi produse precum polen, propolis şi apilarnil. Referitor la producţia de miere, anul acesta a simţit că anumite tipuri au avut producţii mai mari, dar, per total, nu a fost un an bun şi „pentru a obţine producţia dorită, a trebuit să facem multe mutări şi să căutăm alte locaţii“.

În prezent, compania se pregăteşte să participe la Târgul de Iarnă din Galaţi, unde va fi în două locaţii. Antreprenorul speră ca finalul anului 2024 să fie mai bun decât 2023. De asemenea, compania va participa la târgul de Crăciun din Brăila, lângă primărie, în centrul oraşului, până pe 8 ianuarie.

„Anul acesta, având în vedere alegerile şi creşterea pensiilor, sperăm ca aceste măsuri să ajute la acoperirea costurilor şi să impulsioneze consumul de produse locale. Mulţi dintre colegii noştri şi, în general, toţi cei care produc, încercăm să ne promovăm şi să susţinem alţi producători locali sau naţionali“, a completat Dan Iorga.

În 2025, atât din punct de vedere politic, cât şi economic, el prevede vremuri foarte grele, având în vedere datoriile externe de plătit şi nesiguranţa evoluţiei situaţiei actuale din România. „Cei mici, care nu produc în cantităţi mari, vor fi nevoiţi să reducă activitatea, să reducă costurile şi taxele din agricultura ecologică pentru a supravieţui.“