ZF Agropower. De la pasiune la un mic business. Cum vrea Narcisa Cozea să dezvolte brandul de conserve Desaga cu Legume. „Îmi doresc un spaţiu în care oamenii să poată să vină să petreacă timp în fermă“

Narcisa Cozea împreună cu soţul său au început ca agricultori de weekend în ferma cumnatei ei, însă pa­siunea s-a transformat şi într-un mic business sub brandul Desaga cu Legume, care astăzi are un mic punct de desfacere în Cluj şi trece printr-un proces de relocare.

„Sperăm să reuşim, dacă nu anul acesta, cel târziu până la sfârşitul anului viitor, să punem la punct şi partea de procesare a legumelor. Acesta este proiectul nostru pe termen scurt şi mediu. Însă, lăsând la o parte producţia de legume şi de procesare, un proiect de suflet al meu este să avem un spaţiu în care să vină oamenii la noi, să petreacă o după-amiază, inclusiv cu copiii“, a povestit Narcisa Cozea în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

De altfel, inclusiv anul acesta au organizat un atelier de grădinărit. „Aş vrea să îi primim pe oameni poate nu în fiecare zi, pentru că trebuie să ne ocupăm şi de producţie, dar poate în fiecare weekend sau atunci când este Şcoala Verde. Noi, ca societate, cred că trebuie să învăţăm să ne reconectăm cu natura, pentru că am avut discuţii cu copiii pe care i-am întrebat dacă ştiu de unde vin seminţele de legume şi răspunsul invariabil a fost: „De la magazin“, a povestit antreprenoarea. Însă, după experienţa la fermă, cei mici şi-au dorit să revină, a mai spus Narcisa Cozea.

„Îmi doresc foarte mult să reuşesc să finalizez proiectul acesta de relocare şi de autorizare, dar pe termen lung îmi doresc să deschid poarta acolo, în fermă şi cumva să se apropie oamenii de noi mai mult şi poate de ce nu să facem un punct cu vânzare directă sau un mic punct gastronomic. Însă, luăm lucrurile pas cu pas“.

Antreprenoarea mai spune că, vrând-nevrând, pentru producătorii de legume intervin probleme în piaţă şi se întâmplă să aibă surplus de producţie ori legume de calitatea a doua sau a treia. Astfel, procesarea este soluţia pentru valorificarea producţiei.

 „Poate pe o plantă, 50% din vinete nu au aspectul potrivit pentru raft, atunci trebuie să procesăm legumele pentru că lucrăm foarte mult pentru ele. Dacă nu ai cultură mare, mecanizată, iar exploataţia este mică, este o afacere de familie, eşti mai degrabă angajat la firma ta decât antreprenor şi atunci trebuie să găseşti alternative pentru legumele produse“, este de părere Narcisa Cozea.

În prezent, familia Cozea relochează solariile pe o suprafaţă de teren pe care a cumpărat-o.

„Chiar dacă ne relocăm pe o suprafaţă mai mică, pasul următor este să avem propriul nostru spaţiu de procesare şi, de ce nu, poate un loc în care să vină clujenii cu drag să îşi culeagă, dacă vor o legumă, să stea la un picnic şi să vadă tot procesul de preparare etc. Eu ţin foarte mult la trasabilitate şi mi se pare foarte importantă să ştii ce mănânci, cu ce te hrăneşti de fapt, de unde vine, de la început, de la partea de sămânţă pe care o pui în pământ până în farfurie“, a adăugat ea. Însă, deşi procesarea legumelor este o piaţă unde numărul de producători mari de conserve este restrâns, autoconsumul este la nivel ridicat, aceste două segmente reprezintă într-un mod diferit o concurenţă pentru micii procesatori.

“Eu nu ţintesc neapărat acel consumator care alege preţul cel mai mic. Prefer clienţii care aleg calitatea şi ţintim mai degrabă clientul de băcănie care doreşte să-şi cunoască producătorul, care poate de exemplu să vină să-l viziteze şi să, de ce nu, contribuie la procesul de desfacere“, a spus Narcisa Cozea.