ZF Agropower. „Exodul“ de capre s-a redus în ultimii ani, pentru că micile afaceri de familie sunt un model de reuşită. Nu mai vorbim doar despre români întorşi din străinătate, ci şi despre oameni care lasă oraşul pentru o fermă de capre la sat

În ultimii cinci ani, nu­mărul fermelor mici de capre specializate în producţia de lapte, cu circa 20 de animale, a crescut, ca urmare a creşterii produselor procesate, făcute în mod artizanal.

Acest lucru a redus exportul de animale vii, o etichetă pe care România o avea în sectorul ovinelor şi caprinelor, unde este al doilea cel mai mare producător din Uniunea Europeană. „În ceea ce priveşte caprele, «exodul» acestora a fost în ultimii ani mai mic decât în cazul oilor. Cred că, în general, creşterea caprelor în ferme mici şi afacerile de familie au avut un mare succes. Acest lucru este dovedit de modul în care au reuşit să evolueze fermierii mici“, a spus medicul veterinar dr. Dorina Nadolu, responsabil CPP în cadrul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România (CAPRIROM), prezentă la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

România are în prezent 1,4 mili­oane de caprine şi peste 10 milioane de ovine şi exportă animale vii în prin­cipal în ţările arabe. Însă, în ultimii cinci ani, numărul fermelor mici de capre a crescut, mai ales a celor de lapte. Circa 90% din totalul animalelor înregistrate în România sunt din rasa locală carpatină, iar 10% sunt rase de import şi 80% dintre crescători înregistraţi acum sunt stabili. Cei care renunţă sunt puţini şi sunt înlocuiţi.

„Există foarte multe exploataţii mici. Fermele mari, cu peste 100-150 de capete, sunt rare. Fermele de Anglo-Nubiană au, în general, 20 de animale.“

Dorina Nadolu a menţionat că numărul fermelor de familie a crescut, datorită cererii pentru produsele din lapte de capră procesate artizanal - iaurt, chefir, pe care crescătorii au reuşit să le ducă la târguri şi în pieţe. 

„Creşterea animalelor este o activitate care cere perseverenţă, răbdare şi multă pasiune, fiindcă implică greutăţi. Cei care se ocupă de creşterea animalelor nu au zile libere sau sărbători, trebuie ca cineva să fie permanent prezent pentru a supraveghea şi a îngriji efectivele. Rezultatele sunt bune în timp, dar profitul nu vine din primul an“, a spus ea.

Majoritatea proprietarilor care au început să crească animale nu sunt specialişti şi au meserii foarte diverse. În doi-trei ani de când au început, însă, mulţi au reuşit să transforme afacerea într-una sustenabilă, fără a creşte efective foarte mari - de regulă se opresc la 50-70 de capre - şi, în acelaşi timp, să renunţe la vechiul job pentru a se dedica creşterii caprelor şi întreţinerii familiei. 

„Se vorbeşte mult despre românii care se întorc din străinătate să facă o fermă de familie cu capre. Dar în rândul nostru există şi mulţi crescători care locuiesc în oraşe şi, din dorinţa de a avea o alimentaţie sănătoasă pentru familia lor, încep să crească animale pentru consum propriu la ţară. Aceştia pornesc adesea cu microferme, având două, trei sau cinci animale, şi abia ulterior se extind. Astfel, nu vorbim doar despre revenirea românilor plecaţi în străinătate, ci şi despre tineri născuţi şi crescuţi în oraş, care se îndreaptă către zona rurală şi sunt atraşi de creşterea animalelor, fie că este vorba de capre, oi sau alte specii“, a spus Dorina Nadolu.

În plus, odată cu întoarcerea lor şi importul de rase de animale, au adus şi tehnologie: metode şi tehnici moderne de exploatare, renunţând la păşunatul exclusiv pe timpul verii. Menţinerea animalelor în stabulaţie, cu padoc pentru mişcare, este foarte importantă. De exemplu, cererea este foarte mare, dar iarna nu mai există producţie de lapte, iar acum unii producători au luat în calcul producţia contra sezon, dacă au peste 250 de capete. „Avem o fermă, cu 800 de animale, care organizează producţia în trei sezoane, acoperind astfel tot anul cu lapte.“

De altfel, crescătorii au diversificat gama pentru a creşte. De la lapte au trecut la brânza lactică, pe care o prezintă sub diverse forme, aromată cu ierburi, mărar, ceapă sau piper.

Unii fermieri câştigă bani şi din porţile deschise, practicând turismul în fermă, aşa cum se întâmplă în vestul Europei. În Constanţa este o fermă care, în două sâmbete pe lună organizează vizite pentru şcoli, unde copiii pot vedea animalele şi să înveţe despre ele.