ZF Agropower. Familia Carp a lăsat agitaţia Bucureştiului pentru a creşte albine în Tulcea, lângă Delta Dunării. Prin brandul Dobrodulce, în 2025 a vândut 30 de tone de miere, dublu faţă de 2024, şi a fost primul an profitabil

După mai bine de zece ani petrecuţi în Bucureşti, Dragoş Andrei Carp şi soţia sa au simţit că ritmul alert şi agitaţia Capitalei încep să îi apese tot mai mult. Oboseala acumulată a devenit astfel dorinţa de a face o schimbare, de a „evada“ într-un loc mai aproape de ei. Cea mai firească opţiune a fost întoarcerea acasă, la Tulcea, acolo unde cunoşteau bine mersul lucrurilor, după cum spune tânărul antre­prenor, iar aşa a început drumul lor în apicultură.

Tatăl lui Dragoş creştea albine din pasiune, însă avea mai multă miere decât putea vinde. Cei doi au văzut oportunitatea şi au dus activitatea la un alt nivel: au construit un brand, s-au ocupat de vânzări şi distribuţie şi astfel a luat naştere Dobrodulce. În 2025, afacerea a înregistrat pentru prima dată profit, un semnal clar că mutarea din Bucureşti a fost decizia potrivită, chiar dacă drumul nu a fost lipsit de provocări, conform fondatorului Dobrodulce, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„La noi, pasiunea pentru apicul­tură a pornit de la tatăl meu, care a început să cocheteze cu ideea de creşte albine în urmă cu aproximativ 15 ani“, a povestit Dragoş Andrei Carp.

„În perioada aceea, eu şi soţia mea locuiam în Bucureşti, terminaserăm facultatea şi ne urmam fiecare parcursul profesional, încercând să ne dezvoltăm în direcţii diferite. Nu eram străini de apicultură, dar nici nu aveam o imagine clară despre ce se întâmplă efectiv într-o stupină. Lucrurile au devenit mai interesante pe parcurs, când agitaţia Bucureştiului a început să fie obositoare.“

El a menţionat că, în general, apicultura începe ca o pasiune. Cei mai mulţi apicultori pornesc din dragoste pentru natură şi din fascinaţia faţă de universul albinelor, iar pe parcurs ajung să aibă în grijă 50-100 de stupi, moment în care activitatea devine una serioasă şi apare firesc ideea de business. 

În cazul lor, discuţiile cu tatăl său porneau mereu de la pasiune şi de la munca depusă în stupină, dar se blocau constant la partea de valorificare a produsului, atunci când a ajuns să fie prea mult pentru nevoile familiei. Aceasta a fost principala provocare, din care pas cu pas au început să construiască un concept de business, „adăugând câte o cărămidă“ la această idee. 

„Nouă ne-a dat un sens şi un scop, pentru că altfel nu am fi îndrăznit să plecăm din Bucureşti, de la ceva ce era consolidat. Acest business ne-a făcut tranziţia mai uşoară de la Bucureşti către Tulcea, unde locuim acum, iar concentrându-ne pe ce aveam de făcut, nu am simţit atât de mult schimbarea de la un oraş mare la unul mic“, spune Dragoş Andrei Carp.

Aşa a apărut Dobrodulce. Dobro vine de la Dobrogea, regiunea în care se află şi în care practicăm apicultura, zona în care, de altfel, au şi copilărit şi au crescut. Iar cuvântul dulce duce gândul la dulcele mierii. „Ne-am dorit un nume care să fie uşor de reţinut şi care să aibă semnificaţie“, spune Dragoş Andrei Carp. El şi soţia sa veneau cu un aer proaspăt în business pe partea de branding, având şi experienţă ân vânzări.

„Am avut un proces destul de îndelungat de la momentul înfiinţării ca şi entitate juridică, lucru care s-a întâmplat în anul 2019, până efectiv am reuşit să identificăm un spaţiu de producţie, să-l punem la punct, să creăm fluxurile tehnologice, să-l autorizăm cu tot ce este nevoie. Au mai trecut aproximativ trei ani. Ulterior am început să ne concentrăm pe miere şi să-i dăm un sens, să conturăm şi un brand“, spune antreprenorul.

Aceştia practică apicultură sustenabilă, adică pun sănătatea albinelor pe primul loc. Aceasta înseamnă producţii mai mici, migraţie controlată, intervenţii minimale şi tratamente care nu implică chimicale, pentru a avea o miere de calitate, cu pierderi asumate şi o manoperă mai migăloasă. Dobrodulce a extins sustenabilitatea şi la ambalare şi procesare: borcanele sunt gândite să fie reutilizabile, etichetele sunt din hârtie reciclată, iar toate aceste iniţiative cresc costurile de producţie şi preţul final, dar fondatorii reuşesc să menţină produsul competitiv. În ciuda acestor provocări, Dobrodulce a reuşit să-şi dubleze vânzările în 2025.

„Spre exemplu, anul trecut am reuşit să procesăm şi să punem pe piaţă circa 30 de tone de miere. A fost o creştere aproape dublă faţă de anul anterior, de 2024, şi încercăm să să menţinem trendul şi în 2026. Încercăm să punem pe piaţă cât mai multă miere de bună calitate“, a spus Dragoş Andrei Carp.

Compania colaborează acum şi cu alţi mici producători locali. Pe măsură ce cererea pentru produsele Dobrodulce a crescut, familia Carp s-a concentrat mai mult pe procesare, reducând pentru moment numărul propriilor familii de albine, din cauza vremii capricioase. În paralel, au reuşit să coaguleze în jurul afacerii o comunitate de apicultori locali şi reuşeşte să ofere un preţ cu până la 30% mai mare decât procesatorii convenţionali, care vând miere în cantităţi industriale.

„Noi ne-am dorit să facem un produs bun pentru toată lumea, adică să nu aibă neapărat o nişă de consumatori. Mierea poate fi consumată de la copii până la vârstnici. Ne-am dori ca fiecare român să ajungă să guste mierea noastră şi să o cumpere, pentru că ştim ce punem în borcane“, a spus Carp.

Dincolo de grija pentru albine, Dragoş Andrei Carp a menţionat că Delta Dunării are o floră diversă, iar combinaţiile de nectar din diferite flori dau mierii din zonă un gust şi un caracter unic, diferit de alte regiuni ale ţării. La nivel general, România produce miere de calitate, însă Delta Dunării se remarcă prin diversitatea florală şi prin prezenţa unor păduri compacte de tei, printre cele mai mari din Europa de Est. Compania s-a concentrat pe sortimentele cele mai populare în ceea ce priveşte producţia şi anume mierea polifloră, miere de tei, salcâm, rapiţă şi floarea-soarelui. 

Pentru 2026, compania se aşteaptă la un an mai bun. Din punct de vedere apicol, anul 2025 a fost unul dezastruos din cauza condiţiilor climatice. Culesurile de salcâm au fost puternic afectate de capriciile vremii, precum secetă şi îngheţ târziu. Atât salcâmul, cât şi teiul sunt ca aerul pentru apicultură, pentru că mierea de salcâm are un preţ mai bun, fiind foarte dorită de apicultori pentru a-şi rotunji veniturile la sfârşit de an. Din păcate, în zona Dobrogei producţia de salcâm a fost aproape inexistentă anul trecut, iar culesul de tei, deşi este cel mai abundent în regiune, a fost şi el dezamăgitor.

Însă, până acum, familia Carp a mers înainte cu satisfacţia că face ceea ce trebuie şi reuşeşte să aducă pe piaţă un produs de calitate. Scopul lor rămâne însă să dezvolte afacerea până într-un punct care să le ofere şi lor confortul de a trăi din munca depusă în jurul acesteia.

„Ne dorim să ajungem să fim şi profitabili. Anul 2025 este primul an în care am reuşit să să încheiem din punct de vedere financiar pe profit. Este loc de mai bine, dar până acum, dacă ar fi să mă uit în spate, motivaţia nu au fost profitul sau bani. Am făcut eforturi de a rămâne pe piaţă şi de a rezolva toate provocările şi vrem să ne dezvoltăm în continuare“, a încheiat Dragoş Andrei Carp.