ZF Agropower. Ferma BioZoli din Bihor a crescut în 25 de ani de la un hectar de pământ şi un tractor închiriat pentru lucrările agricole la 200 de hectare cu cereale şi fructe bio, o moară de piatră în care produce făină bio şi o fabrică de sucuri

♦ Zoltan Radu Drăgan, fondator, Ferma BioZoli: „Tot ce am câştigat, am reinvestit. M-am gândit că dacă am sămânţa, pot să fac ceva mai valoros şi în continuare vreau să ne dezvoltăm, ne uităm şi la fondurile europene“.

În 1998, părinţii lui Zoltan Radu Drăgan au revendicat un teren foarte mic după schimbarea sistemului co­mu­nist şi am început, împre­ună cu fiul lor, să cultive ce­re­ale pe el. În 2001, Zoltan Radu Drăgan s-a gândit să-şi facă o fermă proprie în Bihor, Ferma BioZoli, astfel a mai cumpărat pământ, a luat câte­va utilaje şi, văzând că sunt pro­bleme cu vânzările în piaţa de atunci, a decis să facă ceva diferit şi anume agricultura ecologică.

În urmă cu un sfert de secol, el pornea la drum cu un hectar de teren. Astăzi, Ferma BioZoli se întinde pe 200 de hectare cultivate cu cereale şi fructe bio, are o moară de piatră pentru făină organică şi o fabrică de sucuri naturale.

„De 25 de ani m-am dezvol­tat con­tinuu. Au apărut dificultăţi, au fost ani când am avut un mi­nus destul de mare, dar nu trebuie să ne necăjim sau să ne oprim când este o provo­ca­re, ci să ne gân­dim cum putem să fa­cem mai eficient agricultură. Am tot căutăm alterna­tive şi am ajuns unde suntem acum. Am pornit cu un trac­tor româ­nesc, închiriat de la părinţii mei, şi cu un hec­tar de pământ cum­părat din 1998“, a spus Zoltan Radu Drăgan, fondatorul Fermei BioZoli, prezent la emisiunea ZF Agropower, un pro­iect susţinut de Banca Transilvania.

Acesta a menţionat că a ajuns în acest punct pentru că i-a plăcut agri­cultura totdeauna şi o practică şi în ziua de azi cu drag.

El a făcut şi studii în domeniu şi s-a gândit să dezvolte afacerea por­nind de la nevoia familiei sale de a mânca alimente produse într-o agri­cul­tură mai sănătoasă şi mai curată. „Am fost printre primii pionieri din ţară în agricultura eco­logică. La codul de eco, ferma are codul 071“.

„În prezent, la Ministerul Agriculturii, sunt înregistrate peste 20.000 de ferme ecologice.“

Dincolo de baza pusă la facultatea de agronomie din Cluj, el a făcut vizite la ferme ecologice şi a fost în practică în Elveţia timp de trei luni. „Acolo am putut să mă pregătesc mai bine şi mai profesional pentru a face agricultură ecologică.“

Iar de la agricultura ecologică la morărit a fost un mic pas până la procesare şi crearea de produse cu valoare adăugată. „Am avut o oportunitate acum câţiva ani să derulez un proiect european şi am putut să achiziţionez utilaje şi să mă pregătesc atât eu, cât şi toată firma, pentru a face această procesare.“

Făina este măcinată la moara de piatră, prin tehnica uscată, nu este umezită, pentru că este un proces mai natural. Făina nu se încălzeşte sau se încălzeşte foarte puţin, pentru că dacă ajunge la peste 40°, atunci se deteriorează. În plus, piatra mare are un efect pozitiv asupra boabelor de cereale, adică le macină şi nu mărunţeşte complet, ci sparge uşor boabele, astfel încât să ajungă la o mărime potrivită.

Dar nu s-a oprit la făină bio de grâu sau de ovăz. Ci a mers mai departe, spre fructe şi procesarea lor.

„M-am dezvoltat pe mai multe laturi, dar dezvoltarea a fost eşalonată şi făcută din surse proprii. Am început dezvoltarea fermei încă din 2001 şi în fiecare an am făcut câte ceva. În 2016 am putut să fac punctul de procesare pentru fructe, pentru că în 2010-2011 am plantat o livadă de patru hectare de peri, pruni şi piersici. Când au început să intre pe rod, atunci am făcut un punct de procesare de sucuri, de gemuri şi de fructe deshidratate“, a explicat Zoltan Radu Drăgan.

Din punctul său de vedere, în agricultura din zilele noastre este important să nu facem agricultură de şablon, pentru că în acel moment suntem expuşi la dealeri, la traderi, care creează preţurile şi comandă cât doresc. El s-a gândit să da o valoare adăugată mai mare produselor şi ca, de la sămânţa produsă chiar de el, semănată, îngrijită şi recoltată de pe terenurile proprii, să poată fi realizat cel mai valoros proces şi anume procesarea.Dar a dezvoltat şi vânzarea. Are un magazin online, iar făina ecologică de grâu sau cea fără gluten de ovăz ajunge şi la brutării din toată ţara.

„Vindem în judeţul Bihor, dar şi în alte judeţe din ţară şi mă bucur pentru asta, pentru că suntem căutaţi de tot mai multe firme care fac pâine şi produse de panificaţie, precum şi de consumatori de fructe, gemuri şi sucuri. Avem tot mai multe comenzi. Sunt mai atenţi oamenii şi mulţi preferă să mănânce produse interne şi produse ecologice. Sunt mulţi oameni simpli, care trăiesc pentru familie şi oferă familiei ce e mai bun“, a menţionat el.

Pentru 2026, el are mai multe planuri. Primul dintre ele este dezvoltarea afacerii şi continuarea pregătirii profesionale. Are noi contracte de semnat, pentru care în prezent se află în discuţii. Vrea să acceseze fonduri europene, pentru că îşi propune să dezvolte şi morăritul, şi depozitarea fructelor. În prezent, are doar un depozit frigorific pentru fructe, iar în cazul în care anul este bun şi producţia este consistentă, atunci capacitatea actuală ajunge la limită. De aceea, doreşte să investească suplimentar şi în păstrarea fructelor.

În momentul actual, el are 202 hectare de exploataţie şi lucrează împreună cu soţia şi cu fiul său. Cu fiul său se ajută reciproc, deoarece şi fiul are deja propria sa fermă, tot ecologică. Anul acesta arată mai bine agricultura, după ce anul trecut a fost foarte cald vara. Cerealele s-au dezvoltat destul de bine după semănat şi după răsărire. În prezent, culturile se află într-un stadiu bun. În câmp, el are în general cereale de toamnă, grâu şi spelta, precum şi secară. De asemenea, are culturi de primăvară de cereale, precum ovăz, care sunt destinate panificaţiei.

„Suntem deschişi şi pentru vizite în grupuri organizate. Am avut şi toamna trecută două grupuri în vizită, unul a fost de la Facultatea de Agronomie de la Cluj-Napoca şi unu a fost un grup privat“, a mai spus antreprenorul. Turismul în fermă este un model de business pe care l-a văzut în Elveţia şi speră ca în viitor să îl dezvolte şi el.

Expl. foto: „Vindem în judeţul Bihor, dar şi în alte judeţe din ţară şi mă bucur că suntem căutaţi de tot mai multe firme care fac pâine şi produse de panificaţie, precum şi de consumatori de fructe, gemuri şi sucuri. Avem tot mai multe comenzi. Sunt mai atenţi oamenii şi mulţi preferă să mănânce produse interne şi produse ecologice.“