ZF Agropower. Ferma Cenad din Timiş are în implementare şapte proiecte de investiţii cu fonduri europene. Până acum, din 400 de hectare, au fost făcute investiţii de 35 milioane de lei pe 100 de hectare de livezi de nectarin, piersic, cais, cireş şi măr

Ferma Cenad, situată în localitatea Cenad din judeţul Timiş, a investit 35 de milioane de lei de la preluarea sa de către actualii proprietari în 2018 şi până în prezent. În această perioadă, ferma a finalizat înfiinţarea unor livezi noi pe 100 de hectare din totalul de 410 hectare de teren de care dispune şi în prezent are în derulare şapte proiecte de investiţii finanţate cu fonduri europene.

„Cred că suntem cea mai mare fermă ecologică de sâmburoase din Europa ca nivel de investiţii şi ca suprafaţă. Avem o suprafaţă agricolă de 410 hectare, în total, din care pe 100 de hectare avem investiţiile finalizate şi mai intenţionăm să depunem proiecte (pentru accesarea fondurilor europene – n. red.). Am depus un proiect pe DR-15 (investiţii în exploataţii pomicole – n. red.) pentru 120 de hectare în Remeta Mică, lângă Timişoara. Acolo vrem să facem în principiu fructe pentru industrie“, a spus Bogdan Silinescu, CEO al companiei Ferma Cenad, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Ferma Cenad şi-a început activitatea sub denumirea de Sinfruta Distribution, în 2014, ca trader în domeniul fructelor şi legumelor româneşti şi Bogdan Silinescu recunoaşte că nu se aşteptau să le crească apetitul pentru producţie.

„În primăvara anului 2018, visul nostru de a deveni producători s-a materializat. Denumirea societăţii Sinfrutta Distribution de la acea vreme s-a transformat în Ferma Cenad odată cu achiziţia fermei de la Cenad. Era o parte dintr-o fostă IAS ce a fost divizată. Fostul proprietar şi-a vândut fermele: zootehnia, cultura mare şi pomicultura. Era o fermă în care nu se investise de foarte mulţi ani. Am prins un program de reconversie pe pomicultură (din fonduri europene – n. red.) şi, cu alte cuvinte, a fost un tren, o oportunitate să facem cinci proiecte cu fonduri europene“, a menţionat el.

În prezent, sunt în implementare şapte proiecte finanţate cu fonduri europene, proiecte ce au întâmpinat diverse provocări pe parcurs: pandemia de COVID, războiul, creşterea preţurilor şi schimbările climatice. Totuşi, antreprenorul consideră că tranziţia de la comerţ la producţie a fost o decizie inspirată şi oportună, deoarece, având acces anterior la raft, a înţeles mai bine cerinţele pieţei şi a ales să producă ceea ce este căutat. „Alegerea soiurilor a fost cheia succesului afacerii noastre“, a afirmat acesta.

Livada actuală este tânără, încă neintrată pe rod în totalitate şi nu au volume, astfel că s-au orientat către mai puţini clienţi. În livadă cultivă patru specii: nectarin şi piersic (sunt aceeaşi familie), cireş, măr, cais. „Intenţionăm să mai cultivăm prun, coacăz şi vişin.“

Până în prezent, investiţiile în ferma Cenad au ajuns la 35 de milioane de lei. Bogdan Silinescu a menţionat că, deşi accesarea fondurilor europene poate părea uşoară, este un proces laborios şi consu­mator de timp. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut consultanţi foarte buni, iar astfel au reuşit să obţină finanţări nerambursabile.
Implementarea proiectelor este însă mai complicată şi subliniază că este important să anticipezi costuri supli­mentare, care pot fi semnificative. De exemplu, dacă un program oferă 65% finanţare nerambursabilă şi solicită o contribuţie proprie de 35%, este posibil ca la finalul proiectului costul real al contribuţiei să fie mai aproape de 50%.

Dincolo de accesul la investiţii, Bogdan Silinescu a mai spus că un avantaj al fermei Cenad este amplasarea livezii în intravilanul localităţii, fiind înconjurată de sat, ceea ce facilitează accesul la forţă de muncă — un aspect rar întâlnit în pomicultură. Horticultor de meserie şi economist de profesie, acesta a mai spus că solul este foarte bun: bine drenat şi potrivit pentru acest tip de culturi, motiv pentru care, încă din perioada comunistă, zona a fost aleasă pentru înfiinţarea unei livezi.
„Suntem aproape şi de Schengen, iar acolo e ţinta noastră şi piaţa pentru produsele ecologice. Suntem prezenţi în marile rafturi şi în România cu gama noastră, dar e un potenţial de desfacere mai mare în Europa de Vest decât în România. Din păcate, cultura consumatorului bio în România nu este foarte bine dezvoltată încă“, a afirmat Silinescu.

El a explicat că, de exemplu, anul acesta, un retailer a stabilit preţul afinelor convenţionale la acelaşi nivel cu cel al afinelor bio şi le-a introdus pe piaţă. La raft, afinele convenţionale au avut vânzări de zece ori mai mari decât cele bio. Acest lucru arată că piaţa din România nu este încă pregătită pentru produsele bio, fiind prezentă şi o confuzie printre consumatori, unii presupunând că fructele româneşti sunt automat sănătoase şi bio. De asemenea, există o percepţie larg răspândită că fructele bio sunt scumpe din cauza dificultăţii de producţie, dar, de fapt, e o adevărată provocare producţia într-un context marcat de schimbările climatice.

„Sunt diferenţe de preţ, pentru că inputurile sunt scumpe, pentru că producţiile pe hectar sunt mici, pentru că aspectul comercial lasă de dorit, pentru că pretenţiile şi standardele calităţii nu fac diferenţa între un produs convenţional şi un produs ecologic şi trebuie să arate la fel, să se încadreze în aceleaşi criterii. E o provocare, dar eu consider că este un segment de nişă care are viitor. Cererea este din ce în ce mai mare, însă piaţa în România creşte timid şi este destul de micuţă“, a spus executivul.

În cazul nectarinelor, acesta afirmă că în România însă nu există suficientă marfă cât ar putea să vândă retailerii şi pomicultura nu şi-a atins potenţialul. „În ’89, România avea 300.000 de hectare şi eram exportatori de fructe. Astăzi, România are 89.000 de hectare, dacă nu mă înşel, dintre care 75%-80% sunt livezi aflate în declin.“
Pomicultura este un business de răbdare. E un business strategic în care trebuie să aştepţi. Nu eşti ca la porumb sau ca la salată, acum ai semănat, anul ăsta, recoltezi, intri în venituri. Livezile înaintate pe rod îţi consumă foarte mulţi, foarte multe resurse. Subvenţiile sunt insuficiente.

Dincolo de vânzarea fructelor, reprezentanţii Fermei Cenad îşi doresc să proceseze în următorii ani, făcând pasul spre industria alimentară. „Avem echipamentele necesare să facem suc, nectar, gem, dulceaţă, compot, fructe uscate. Vedem ce o să ceară piaţa şi acolo ne vom axa mai mult. „Ideal ar fi să fim la raft şi pe urmă reuşim noi să mai facem investiţi adiacente şi să devenim competitivi.“

Ferma Cenad, deţinută de Dan Ovidiu Croitoru şi Cătălin Andrei Ghinea, a avut o cifră de afaceri de 2,1 milioane de lei, în scădere în scădere faţă de perioada de comerţ, când trecea de 18 milioane de lei, dar Silinescu a explicat că încă nu sunt livezile pe rod sau la capacitatea maximă.