ZF Agropower. Ferma Sere Chesnoiu din Olt creşte suprafaţa cultivată cu legume, a mărit cu 300% livada de fructe şi achiziţionează terenuri. Culturile arată foarte bine, preţurile cresc, concurenţa internaţională scade, iar contextul încurajează investiţiile

♦ Mihai Chesnoiu, fondator, Sere Chesnoiu: „Nu ne limitează partea financiară, pentru că avem mai multe măsuri care încurajează şi stimulează dezvoltarea, dar ne limitează şi ne împiedică lipsa forţei de muncă.“

Sere Chesnoiu, o afacere din judeţul Olt cu peste 30 de ani în producţia de legume, care cultivă legume pe circa 5 hectare în câmp şi 6.000 mp în sere şi solarii în judeţul Olt, în 2025, se extinde. Compania măreşte suprafaţa cultivată cu legume în spaţii protejate, după ce a triplat suprafaţa livezii de fructe şi achiziţionează terenuri noi. Culturile arată foarte bine, preţurile sunt în creştere pentru legume, concurenţa internaţională scade, iar contextul încurajează dezvoltarea, chiar dacă lipsa forţei de muncă rămâne o provocare, potrivit fondatorului companiei.

„Avem planuri mari. Vrem să mărim suprafaţa în spaţiu protejat. Am şi o aripă separată, de horticultură, cu livezi de fructe. Am făcut investiţii destul de mari în primăvara aceasta şi vreau să continui. La livezi am crescut cu 300%. Am mai făcut şi achiziţii de terenuri. Prognosticurile noastre pentru recolte sunt unele pozitive şi sperăm la preţuri mari, în contextul climatic din această primăvară. Concurenţa internaţională n-o să mai fie atât de mare sau, cel puţin, nu o să tragă preţul foarte mult în jos, astfel încât să fim nevoiţi să vindem sub costul de producţie. Aşa că optimismul meu, deşi sunt un om echilibrat, este mai mare decât în alţi ani. Culturile arată foarte bine şi toate acestea duc către o dorinţă de dezvoltare şi de investiţii pentru mai departe“, a spus Mihai Chesnoiu, fondatorul Serelor Chesnoiu, în cadrul emisiuni ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El a adăugat că planurile de extindere pe partea de legume încep în 2025, dar se vor concretiza în anul următor. Suprafaţa efectivă de creştere nu este încă stabilită, deoarece are dificultăţi legate de forţa de muncă. Totuşi, speră să rezolve problema. „Nu ne limitează partea financiară, pentru că avem mai multe măsuri care încurajează şi stimulează dezvoltarea, dar ne limitează şi ne împiedică lipsa forţei de muncă.“

Dincolo de subvenţiile şi fondurile europene disponibile pentru antreprenori, el susţine că un fermier care lucrează corect şi îşi administrează bine culturile nu este dependent de măsurile statului pentru investiţii. Performanţa trebuie să vină din dorinţa fermierului de a evolua şi de

a-şi echipa sau tehnologiza ferma. Însă, a observat că lipsa susţinerii legislative duce la abandonul culturilor de legume şi la migraţia forţei de muncă în străinătate. El crede că sunt mai importante facilităţile fiscale care să menţină angajaţii într-un sector în care digitalizarea şi robotizarea sunt încă departe. „Cultura legumelor nu se face fără mâna de lucru. Fără oameni în câmp nu producem legume.“   

Astfel, într-un domeniu atât de important pentru securitatea naţională, unde există abandon şi deficienţe, Chesnoiu consideră că statul ar trebui să intervină prin măsuri de protecţie, nu prin stimulente financiare. De exemplu, el spune că nu avem o lege a producătorului şi nici reglementări clare care să protejeze comerţul agroalimentar sau produsele fabricate în România.

Producătorul nu este pus pe picior de egalitate cu comerciantul. Astfel, o mare parte din potenţialul financiar al fermierilor este captat de lanţul comercial, chiar şi în condiţiile în care există deficit pe piaţă şi culturi ce ar putea fi valorificate mai bine. 

„Nu există un control al adaosului comercial şi nici o susţinere reală în relaţia noastră comercială cu retailul. Lanţul scurt nu este reglementat legislativ, gospodăria ţărănească românească nu este protejată prin lege, nu pentru că nu s-ar şti asta, ci pentru că nu se doreşte, în ciuda presiunilor pe care le facem de mult timp. Toată lumea ar avea de câştigat într-o Românie bogată şi într-un sector puternic. Din păcate, situaţia este mult mai rea decât putem spune în cuvinte“, a menţionat Chesnoiu.

El crede că, dacă producătorul mic şi gospodăria ţărănească ar fi încurajate, românii ar rămâne să lucreze acasă. Pe de o parte, s-ar produce legume într-un domeniu deficitar, iar pe de altă parte, fermierii locali ar avea forţă de muncă disponibilă.

„Eu am o cooperativă agricolă unde sunt preşedinte şi reprezint mai mulţi producători. Livrăm parţial în retail atunci când nu au produse, când au nevoie de noi. Însă, atunci când avem nevoie de ei, nu avem putere de negociere de la egal la egal. Nu ne putem impune. Practic, contractele se fac unilateral cu retailerii, nu bilateral, deci noi existăm doar atunci când suntem utili; când nu suntem utili, nu existăm“, a subliniat acesta.

Chesnoiu afirmă că deficitul de 25% la consumul de legume, conform datelor INS, reprezintă doar importurile fiscalizate, în timp ce mai mult de jumătate provin din importuri nefiscalizate. Astfel, deficitul real ar ajunge la 60%. În plus, 80% din seminţele profesionale de legume, din care se face producţie în România, vin din import.

Chesnoiu a adaugat că producţia de seminţe româneşti este împiedicată şi nu este susţinută nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere al promovării, deşi consideră că s-ar putea implementa programe care să susţină atât sectorul seminţelor, cât şi al legumiculturii, dar şi al oricărui meşteşug românesc. 

„Eu încerc în fiecare an să mă orientez către sămânţa autohtonă. Anul acesta urmează să înfiinţez o cultură de varză de toamnă cu soiul foarte cunoscut Victoria. Este cel mai reuşit hibrid de varză de pe piaţa românească la ora actuală, cel mai bine adaptat, cel puţin pentru noi, pentru partea de sud. Fac performanţe, indiferent de sol, de temperaturi sau de intemperii“, a spus Mihai Chesnoiu.

Din punctul său de vedere, sămânţa nu este doar genetică sau performanţă, ci sămânţa este speranţă, pentru că în fiecare an, totul începe de la însămânţat. „Atunci când pui sămânţa în pământ, drumul este foarte lung şi nu ai altă motivaţie decât cea sufletească: dorinţa sinceră de a reuşi. O cultură care îţi aduce satisfacţie dincolo de cea materială, care aduce câştig şi, în acelaşi timp, este făcută cu sămânţă românească, are un impact cu atât mai mare.“