ZF Agropower. Fermele de creştere a struţilor, o nişă de dezvoltare pentru antreprenorii locali: „Exportăm 60% din carne în Franţa, Belgia, Germania şi Italia“

♦ Primele ferme de struţi au început să se dezvolte mai mult după anii 2000 în România, acestea trimiţând carnea în special la export după ce au reuşit să se dezvolte suficient ♦ În prezent, consumul de carne de struţ creşte şi în România, iar antreprenorii care nu au ferme mari mizează pe agroturism.

Carnea de struţ este o categorie în creş­tere, spun producă­torii din domeniu, astfel că sunt ferme care nu fac faţă cererii atât de la export, cât şi de pe piaţa locală, unde tot mai multe restaurante au în meniu acest tip de carne. Pentru a dezvolta o astfel de fermă, antreprenorii spun că ai nevoie de spaţiu, de o investiţie de minim 40.000-50.000 de euro dacă vrei o fermă care să producă suficient pentru abatorizare, dar şi de  timp. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Ca să dezvolţi o fermă de struţi ai nevoie de timp şi de bani.  Timp înseamnă 4-5 ani ca să ieşi pe profit, iar ca investiţii este nevoie de 40.000-50.000 de euro. Nu e nevoie de aceşti bani de la început şi poţi să-i faci treptat în cei 4-5 ani. Se poate începe cu pui de o lună sau cu familii prerepro­ducătoare sau reproducătoare. O combinaţie dintre acestea este cred eu de succes. Adică poţi cumpăra 1-2 familii tinere sau reprodu­cătoare şi 20-30 de pui este o soluţie optimă“, spune Florian Bala, unul dintre antre­prenorii cu cea mai lungă expe­rienţă în domeniu, fiind cunoscut pentru dezvoltarea Fermei de Struţi Tinca. El recomandă celor care vor să intre în acest domeniu să nu înceapă diresct cu multe familii ci cu câteva familii şi mai mulţi pui pentru ca să acumuleze expe­rienţă. Florian Bala s-a retras din domeniul creşterii struţilor după circa 20 de ani în care s-a confruntat şi cu o serie de provocări.

„Creşterea struţilor era un domeniu nou şi cu multe probleme pentru care trebuia să găsim soluţii. De aceea, mie mi-a luat 8 ani să intru pe profit. Problema principală era mortalitatea la pui şi această problemă s-a rezolvat“. Florian Bala povesteşte că primul abator a fost în judeţul Ilfov, începând activitatea în 2007. „Până atunci producţia era mică, erau solicitări pentru sacrificare în Ungaria. Eu fiind aproape de Ungaria am livrat acolo, dar cantităţi mici, de 15-20 de bucăţi pe an, în condiţia în care eu aveam o producţie de 250-300 de capete pe an pentru sacrificare“. Ferma de Struţi Tinca a avut ca principală piaţă de desfacere Ungaria, apoi Cehia, iar ulterior piaţa de desfacere nu a mai  fost o problemă. „Puteam să vând de 2-3 ori mai multe animale decât aveam eu în fermă“.

Tot către export merge şi cea mai mare parte din carnea produsă de Ograda cu Struţi, o fermă dezvoltată de Ioan Marius Fărcaşiu şi Anca Fărcaşiu, fermă care a ajuns o cifră de afaceri de 2 milioane de euro.

„În fiecare an am constatat o creştere a consumului, atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă. Lumea devine tot mai conştientă de beneficiile cărnii de struţ“, a spus Anca Fărcaşiu. „Avem comenzi pentru următoarele şase luni de zile de acum încolo, să cumpărăm struţi, să tăiem pentru abatorizare. Deci dacă avem comenzi pentru şase luni de acum încolo, potenţial există“, a completat Marius Fărcaşiu. Familia Fărcaşiu a intrat în domeniul creşterii struţilor în 2019, iar în 2017 au deschis şi propriul abator deoarece voiau să aibă o fermă integrată, să realizeze de la furaje, până la abatorizare şi livrarea cărnii. „Struţul poate deveni găina cu oul de aur, dar nu peste noapte, dar poate genera profit. Noi am început de la trei struţi producători şi 40 de pui şi am ajuns să avem 100 de struţi producători şi să avem o fermă întinsă pe şapte hectare şi o cifră de afaceri de 2 milioane de euro şi cred că poate şi altcineva să facă asta, există loc de dezvoltare“, a menţionat Anca Fărcaşiu. Ea adaugă că oamenii sunt din ce în ce mai atenţi la ce mănâncă şi struţul se încadrează în piaţa cărnii sănătoase. Circa 60% din carnea de struţ produsă de Ograda cu Struţi merge pe piaţa externă în ţări precum Franţa, Belgia, Germania şi Italia.

Pe de altă parte, Teodora Platon a fondat Grădina cu Struţi Întorsura Buzăului, a început această activitate la începutul anului 2001 cumpărând de la Ograda cu Struţi trei familii de struţi reproducători şi 50 de pui. Deşi activitatea este la început, Teodora Platon spune că îşi do­reşte să o dezvolte în continuare.

„Am deschis recent un punct turistic pentru vizitatori. Aici mi-a venit ideea să valorific cojile de ouă. Copiii beneficiază de un atelier de pictură în aer liber, în preajma struţilor, pictează coji de ouă de struţ“, povesteşte Teodora Platon, care a fondat această fermă alături de soţul ei.

„Ei au posibilitatea să îl cumpere contra cost. Dacă nu, rămâne la noi în fermă, noi îl spălăm şi îl refolosim, îl dăm altor copii.“

Grădina cu Struţi vinde şi pui de o lună, dar şi creşte pui care merg la abatorizare la Sebeş. Ea spune că vrea să dezvolte afacerea pas cu pas şi că munceşte şi aşteaptă roadele muncii pe parcurs.

„Facem demersuri pentru a deschide un punct gastronomic local. Avem cerinţe, vizitatori care ne spun că ar vrea să încerce carnea, sunt curioşi. Sunt oameni care au mai mâncat, dar sunt şi alţii care ar vrea să mănânce la noi“.

Florian Bala, fondator, Ferma de Struţi Tinca: Până în 2008 producţia era mică, erau solicitări pentru sacrificare în Ungaria. Eu fiind aproape de Ungaria am livrat acolo, dar cantităţi mici, de 15-20 de bucăţi pe an, în condiţia în care eu aveam o producţie de 250-300 de capete pe an pentru sacrificare.

 

Teodora Platon, fondatoare, Grădina cu Struţi Întorsura Buzăului: Facem demersuri pentru a deschide un punct gastronomic local. Avem cerinţe, vizitatori care ne spun că ar vrea să încerce carnea, sunt curioşi. Sunt oameni care au mai mâncat, dar sunt şi alţii care ar vrea să mănânce la noi.