ZF Agropower. Fermierii din Republica Moldova sunt hotărâţi să înlocuiască merele poloneze cu mere de peste Prut pe rafturile magazinelor din România

♦ „Avantajul nostru e că suntem într-o proximă distanţă de România, faţă de Polonia, şi poate să ajungă un camion cu fructe mai repede. Odată cu schimbările climatice şi cu noile condiţionalităţi de mediu, lanţurile scurte de aprovizionare vor fi puse în prim-plan“.

Producătorii de fructe din Moldova au început să semene seminţele exportului pe piaţa României după acordul de liber-schimb cu Uniunea Europeană, iar odată cu războiul din Ucraina, au călcat pedala de acceleraţie. Mulţi dintre ei văd România ca un teren fertil, plin de oportunităţi, iar acum îşi pro­pun ca merele lor să ia locul me­relor poloneze din supermar­ke­turile locale.

„Avantajul nostru este că sun­tem într-o proximă dis­tanţă de Ro­mânia, faţă de Polo­nia, şi poate să a­jun­gă un ca­mi­on cu fructe mai repede. Odată cu schim­bările cli­ma­tice şi cu noile con­diţio­nalităţi, lanţu­ri­le scurte de a­pro­vizionare vor fi puse în prim-plan“, a spus Iurie Fală, director executiv al Aso­cia­ţiei Pro­ducă­torilor şi Expor­ta­torilor de Fructe Moldova-Fruct, în ca­drul emisiunii săptă­mânale ZF Agropower, pro­iect susţinut de Banca Tran­silvania şi Penny.

Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe Moldova-Fruct reprezintă peste 280 de producători şi exportatori de fructe din Repu­blica Moldova, fiind o ţară cu o tradiţie foarte veche de a produce fructe în stare proas­pătă, dar şi procesate, cum ar fi fructe us­cate, sucuri, dulceţuri şi gemuri, care se regă­sesc pe rafturile tuturor reţelelor mari de ma­gazine, dar şi în re­ţele mai mici de magazine din Republica Mol­do­va, iar de câţiva ani au început să-şi facă loc şi în coşurile de cumpără­turi ale românilor. „Avem produse recunos­cute, cum ar fi mere, prune, struguri de masă, caise, cireşe.“

„Avem statistici şi observăm o creştere, o dinamică pozitivă, în exporturile către Româ­nia. (...) Repu­blica Moldova este o ţară produ­că­toare de fruc­te şi în context re­gional este des­tul de importantă. Noi produ­cem mai mult decât consumăm pe pia­ţa locală şi a apărut ne­ce­si­ta­tea de a găsi pieţe de desfa­ce­re pen­tru fructe. Am avut mai mul­te embargouri din par­tea Fe­de­ra­ţiei Ruse, care de la an la an pier­de o anumită cotă de piaţă, şi a trebuit să fa­cem eforturi pentru a fi pe harta de apro­vi­zio­nare a diferitor reţele de magazine, fie din Româ­nia, fie din Uniunea Europeană, fie din Emiratele Arabe Unite“, a explicat Iurie Fală.

Până la semnarea acordului de liber-schimb cu Uniunea Europeană, piaţa Uniunii Euro­pene şi inclusiv a României a fost foarte greu de accesat de producătorii din Republica Mol­dova, pentru că taxele vamale îi plasau într-o sferă ne­com­petitivă. Astfel, dacă în peri­oada 2007–2014 exporturile au fost întrerupte, apoi fluxurile s-au reluat şi au crescut de la an la an.

„A trebuit să ne construim o altă imagine. Am început să demonstrăm că putem asigura cantităţi de o calitate garantată, că putem asi­gura continuitate şi consistenţă. Este un lucru destul de greu şi până acum cinci ani, dacă exportam 1.000 de tone de mere, spre exemplu, în Uniunea Europeană, iată-se că din roada anului trecut am exportat aproximativ 30.000 de tone, ceea ce este un lucru destul de bun“, a precizat Fală.

România, la rândul său, este o ţară care produce mere în cantităţi mari, având a treia cea mai mare suprafaţă cultivată din UE, dar nu îşi acoperă consumul, iar moldovenii vor să suplimească deficitul şi spun că avem tradiţii similare şi preferinţele consumatorilor coincid.

„În Republica Moldova sectorul de fructe se dezvoltă foarte dinamic, se efectuează investiţii şi se asigură una din cele mai înalte şi mai exigente standarde de calitate, fie voluntare, fie prevăzute de legislaţia Uniunii Europene şi a României. În prezent, suntem o ţară care poate furniza mere 12 luni din 12 ale anului şi struguri de masă începând cu luna începând cu luna iulie şi terminând cu luna martie-aprilie“, a precizat producătorul.

Iurie Fală afirmă că primul pas pentru dezvoltarea pomiculturii din Moldova a fost asocierea. De la 80 de membri, asociaţia a ajuns la 280, având un interes comun, deşi există multe provocări. Spre exemplu, el menţionează că pentru producătorii din România este piaţa mult mai mare (România are 20 de milioane de consumatori interni şi 450 de milioane în Uniunea Europeană) . „Nevoia ne-a unit să lucrăm împreună“, a subliniat el.

El a spus că statul oferă sprijin producătorilor în limita posibilităţilor, iar principala investiţie a fost în depozite pentru a răspunde cerinţelor pieţei. Producătorii ştiu că fructele trebuie depozitate şi comercializate după recoltare, când preţurile sunt mai atractive.

În prezent, există o reţea destul de bine dezvoltată, care le permite producătorilor să asigure exporturile de fructe proaspete pe parcursul unui an, adică în afara sezonului de recoltare, preţurile sunt mult mai mari.

Pe de altă parte, Republica Moldova importă cantităţi mari de legume proaspete din România, iar în ultimii ani această tendinţă s-a intensificat. De asemenea, Moldova importă multe fructe moi din România, cum ar fi afinele.