ZF Agropower. Fermierii: Să cultivi cereale fără să investeşti în irigaţii de acum încolo presupune un risc foarte mare. Sunt mii de fermieri care au pierdut efectiv tot şi au închis fermele

♦ „De zece ani facem doar întâlniri şi în urma vorbelor nu se întâmplă nimic concret. Doar pe hârtie sistemul de irigaţii este funcţional şi reprezentanţii statului spun că fermierii nu vor să irige“.

Investiţiile în sisteme de irigaţii sunt necesare pentru producţia de cereale, în contextul în care seceta a fost tot mai prezentă în ultimii patru ani în România, altfel este un risc prea mare să faci business şi poţi pierde tot, a fost una dintre concluziile ediţiei din 10 octombrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

„Investim într-un sistem de irigaţii pentru cultura mare (de cereale – n. red.). Facem o analiză a ceea ce este în piaţă, să vedem ce este mai potrivit pentru noi. Să faci agricultură fără irigaţii de acum încolo, având în vedere condiţiile climatice care se schimbă extrem de rapid, este riscant. Sistemul de irigaţii este necesar, pentru că nu mai poţi aştepta să plouă“, a spus Andrei Pascu, acţionar al cooperativei agricole Rodagria, care produce cereale, fructe de pădure şi sucuri din fructe de pădure.

Cooperativa activează în Călăraşi, iar fermierul afirmă că pentru fructele de pădure au deja sistem de irigaţii şi au investit în el din fonduri proprii şi fonduri europene. Pentru irigaţiile în cultura mare au luat în considerare investiţia din fondurile proprii însă sursa de apă ridică o problemă.

Cornel Stroescu, administrator al companiei Hastro Şovarna, care cultivă cereale pe 2.000 de hectare şi legume pe 40 de hectare în localitatea Şovarna (jud. Mehedinţi), a spus că fără apă ai pierderi în agricultură în contextul actual, motiv pentru care pentru legumicultură a găsit o sursă proprie de apă să irige, însă pentru cereale speră ca statul să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii.

„Lucrăm într-o zonă în care s-a irigat înainte de ‘89, dar apoi nu s-a mai făcut nimic pentru a se menţine infrastructura până în momentul de faţă. De 10 ani facem doar întâlniri cu reprezentanţii ANIF Mehedinţi şi în urma vorbelor nu se întâmplă nimic concret. Doar pe hârtie sistemul de irigaţii este funcţional şi reprezentanţii statului spun că fermierii nu vor să irige. În fiecare an vin cu contracte pe care să le semnăm şi obligaţia noastră este să irigăm, dar cu ce să irigăm dacă nu avem apă? Noi am investit în echipamente de irigaţii, începând din 2014, şi sunt dispus să investesc câţi bani e nevoie să irig toată suprafaţa, dar cu o condiţie, să avem apă, să se reabiliteze canalul principal de irigaţii“, a precizat Cornel Stroescu.

Fermierul oltean consideră că existenţa amenajărilor de irigaţii din zona sa sunt un mare avantaj pentru agricultură, însă trebuie să fie fie reabilitate canalele principale şi modernizate staţiile de pompare. „Astfel nu mai pierdem din producţie şi angajăm oameni noi. Mă întreb dacă cei de la guvern sau de la Ministerul Agriculturii nu vor să facă aceste investiţii sau dacă incompetenţa e la ea acasă acolo“, a subliniat el.

Petre Daea, ministrul agriculturii, a promis că 100 milioane euro vor fi investiţi în sisteme locale de irigaţii, la nivel de fermă, din fonduri UE, dar pentru a face un sistem de irigaţii pentru un hectar, fermierii spun că investiţiile totale se ridică la 8.000-10.000 de euro.

Daea a mai spus că va fi alocată suma de 1,5 miliarde de euro din noul Plan Naţional Strategic (PNS) pentru investiţii în infrastructura principală de irigaţii până în 2027.

„2022 a fost un an agricol cu pierderi pentru mine la toate culturile. Pot spune că la grâu nici măcar jumătate din producţia din 2021 nu am avut-o în 2022 (anul acesta producţia a fost de 4-4,5 t/ha faţă de o medie de 9 t/ha în 2021 – n. red.)“, a precizat Stroescu. El a adăuat că dacă şi anul viitor va fi la fel de greu şi nu va avea la dispoziţie apă pentru irigaţii, se va retrage din agricultură.

Virgil Corbea, manager al Totagro, companie care cultivă peste 2.500 de hectare cu cereale în Giurgiu, afirmă la rândul său că diferenţele sunt uriaşe între culturile irigate şi cele neirigate. „La cultura de porumb, spre exemplu, au fost diferenţe de la 6 tone/hectare în zone neirigate până la 14-15 tone/hectare în zonele irigate.“

El completează că a contractat deja echipamentele pentru irigaţii pentru sezonul viitor, pe care le va monta în toamna aceasta şi primăvara viitoare. Instalaţiile sunt de tip pivot fix, pentru că au oportunitatea de a iriga suprafeţe mari.

„Avem o relaţie bună cu Agricover şi ne-a sprijinit în proiectul nostru de irigaţii, pentru că am început în forţă şi am realizat în primul an 60% din proiect. (...) Avem trei ani de la începerea proiectului şi sperăm ca anul acesta să avem primele instalaţii funcţionale. Am achiziţionat echipamentele când erau la preţuri foarte bune, poate chiar la 70% din preţul de acum sau chiar mai puţin. Costurile la început au fost de 1.500-1.800 de euro/hectar, din punctul meu foarte bune, pentru că am instalat un sistem eficient şi am putut iriga suprafeţe mari şi am redus costurile. Acum costurile sunt de peste 2.000 de euro/hectar“, a precizat Corbea.

Anul 2020 a fost unul dintre cei mai grei pentru agricultura românească, care a dus la o diminiare a producţiei de cereale cu 40% până la 19 milioane de tone. Anul acesta, circa 830.000 de hectare au fost afectate de secetă, iar culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt cele mai afectate. În ceea ce priveşte irigaţiile, doar 500.000 de hectare au fost udate.

 

Cornel Stroescu, administrator al companiei Hastro Şovarna: Noi am investit în echipamente de irigaţii, începând din 2014, şi sunt dispus să investesc câţi bani e nevoie să irig toată suprafaţa, dar cu o condiţie, să avem apă, să se reabiliteze canalul principal de irigaţii.

 

Virgil Corbea, manager al Totagro: Avem o relaţie bună cu Agricover şi ne-a sprijinit în proiectul nostru de irigaţii, pentru că am început în forţă şi am realizat în primul an 60% din proiect. (...) Avem trei ani de la începerea proiectului şi sperăm ca anul acesta să avem primele instalaţii funcţionale.

 

Andrei Pascu, acţionar al cooperativei agricole Rodagria: Să faci agricultură fără irigaţii de acum încolo, având în vedere condiţiile climatice care se schimbă extrem de rapid, este riscant. Sistemul de irigaţii este necesar, pentru că nu mai poţi aştepta să plouă.