În contextul mişcării Farm to Fork, care promovează consumul mâncării locale şi cumpărarea sa direct de la producător, pentru a reduce impactul asupra mediului şi a climei al producţiei primare, agricultura capătă o mare importanţă. Astfel, fermierul român devine centrul unui cerc de economie circulară, un termen despre care se discută foarte mult atât la nivel naţional cât şi internaţional.
„Agricultura este extrem de importantă, dacă ne uităm la Green Deal şi vorbim despre Farm to Fork. Fermierul român va deveni centrul unui cerc de economie circulară, acela în care hrana trebuie produsă la distanţă mică de consumator, cu amprentă de carbon minimă şi cu consum de apă redus. Vor trebui reevaluate toate metodele de creştere a animalelor şi de exploatare a pământului, pe care astăzi se fac lucrări intensive ce duc la degradarea multora dintre terenurile noastre“, a spus Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară şi preşedinte al Green Group. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
În România există un trend în creştere, în ultimii ani, de a trece de la agricultura convenţională la agricultura ecologică şi de a practica lucrări minime la nivelul solului. Maria Codrea, o tânără de 30 de ani, care urmează să devină doctor în horticultură, a dezvoltat împreună cu familia sa Ferma Codrea, în judeţul Satu Mare, specializată în cultivarea căpşunilor în sistem ecologic şi producţia de carne de bovine în sistem ecologic.
„Deja punem în aplicare politicile de mediu şi avem grijă de sol avem. Încercăm să oferim mâncare de calitate, care să ajungă la cât mai mulţi consumatori şi cât mai repede, pe o distanţă cât mai scurtă. Însă, am observat anul acesta că de multe ori poate problema nu este la noi, ci la consumatorii noştri, pentru că se vorbeşte şi este un trend de a consuma produse certificate ecologic, dar în momentul în care consumatorul vine în fermă la noi sau caută produsele pe rafturile magazinelor cu produse certificate ecologice, consumatorii nu cumpără. Tocmai am terminat sezonul de căpşuni, care au fost certificate ecologic după cinci ani, şi am văzut că a scăzut de trei ori cantitatea comandată de magazine comparativ cu anii trecuţi“, a afirmat Maria Codrea, acţionar al companiei Ferma Codrea.
Preţul produselor ecologice este, în medie, cu 30-50% mai mare decât al produselor convenţionale, astfel că în decizia de achiziţie a consumatorului, acest aspect cântăreşte foarte mult. Însă politicile europene urmăresc şi decizia consumatorului şi încearcă să-l educe să facă alegeri sănătoase, astfel că producătorii speră că în viitorul apropiat va exista o schimbare şi la nivel de consum, nu doar de producţie.
În plus, Planul Naţional Strategic 2023 - 2027 vine cu linii de finanţare care urmăresc dezvoltarea afaceriilor în sectorul agroalimentar şi integrarea acestora în sfera economiei circulare. Una dintre oportunităţile de finanţare a fermirilor din fonduri europene ajune la 15 milioane de euro/ proiect, aceasta fiind o noutate faţă de exerciţiile financiare precedente, explică Bogdan Chiripuci, manager pentru Politici şi Programe pentru Agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.
„Sunt fermieri performanţi, care vizează şi urmăresc accesarea de proiecte europene pentru afaceri integrate, deoarece sunt importante nu doar peste termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung. De aceea avem şi un program de perfecţionare managerială - Antreprenor în agricultura 4.0. Încercăm să le actualizăm cunoştinţele fermierilor în ceea ce priveşte noile tendinţe europene din climă şi mediu, privind strategiile subsecvente, Farm to Fork şi strategia de biodiversitate. Trebuie să învăţăm cum se poate realiza un plan de afaceri sustenabil de la ideea până la partea de personal şi integrarea afacerii pe lanţ. Îl ajutăm pe fermieri se dezvolte o comunitate la firul ierbii, pe lângă dezvoltarea afacerii pe care o vor realiza oricum“, a precizat Chiripuci.
Acesta menţionează că noul Plan Naţional Strategic pune la bătaie o sumă totală de 15,8 miliarde de euro, din în 9,98 miliarde de euro sunt plăţi directe prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 5,6 de miliarde de euro sunt pentru dezvoltare rurală şi 2,2 miliarde euro sunt pentru intervenţii sectoriale.
Tendinţele de finanţare ale Uniunii Europene ale unor afaceri sustenabile vor conduce la o cerere de personal calificat în domeniu, de oameni care înţeleg noţiunea de dezvoltare durabilă şi aplicabilitatea acesteia în cadrul companiilor. Astfel, Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, a dezvoltat un program de masterat care se numeşte „Dezvoltarea Durabilă a Afacerilor şi Organizaţiilor Economice“.
„Un proiect pe care îl derulăm acum este un program postuniversitar, de masterat, Dezvoltarea Durabilă a Afacerilor şi Organizaţiilor Economice, care pregăteşte experţi în dezvoltare durabilă. (...) Ne dorim să avem cât mai mulţi candidaţi la nivelul programului de masterat, iar în oferta noastră educaţională pentru anul universitar viitor avem un număr de 65 de locuri la buget şi 9 locuri la taxă“, a spus Mirela Stoian, decanul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, din cadrul ASE Bucureşti. Ea a menţionat că masteranzii vor studia discipline precum Bazele economie circulară, Politici de mediu, Strategii de consum durabile, Gestiunea circulară a resurselor, Ecoantreprenoriat, Analiza cost-beneficiu sau Etica afacerilor durabile.
Bogdan Chiripuci, manager politici şi programe pentru agricultură, Clubul Fermierilor Români: Lipsa valorii adăugate o vedem cu toţii astăzi. De exemplu, la uleiul de floarea-soarelui, cu precădere, preţul per litru este mai mic decât în ţările vestice europene, unde ajunge la9-10 euro/litru. România este un bazin important de seminţe de floarea-soarelui, care nu se bucură de acea valoare adăugată pe care o poate aduce procesarea acestei plante.
Mirela Stoian, decan, Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului, ASE Bucureşti: Începând de anul viitor, disciplina Dezvoltare durabilă, obligatorie în planul de învăţământ al facultăţii noastre, va fi studiată în calitate de disciplină opţională de un număr important din cele 12 facultăţi ale ASE.
Constantin Damov, preşedinte Coaliţia pentru Economie Circulară şi preşedinte Green Group: Trebuie să trecem la un model circular de business pentru a ţine resursele cât mai mult în sistem. Asta înseamnă o revoluţie în gândire, o reeducare atât a mediului economic şi social, cât şi a celui politic şi în educaţie.
Maria Codrea, acţionar Ferma Codrea: Noi ca familie şi fermă suntem proaccesare de fonduri europene şi aşteptăm noile proiecte ca să ne dezvoltăm în continuare şi punem accent foarte mult pe digitalizare.
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE