ZF Agropower. Florin Boguş, fondatorul Livezii Migdalii Cireşari, cultivă 40 de hectare de migdal ecologic în Teleorman: „Nu este o cultură atât de exotică cum s-ar crede. Este rezistentă la secetă“

Florin Boguş, fondatorul Livezii Migdalii Cireşari din judeţul Teleorman, cultivă 40 de hectare de migdal în sistem ecologic, iar anul acesta spune că livada este încărcată cu rod şi are premisele unei producţii bune. Investiţia pentru înfiinţarea unui hectar de migdal ajunge la circa 2.500 de euro, însă producătorul trebuie să aştepte cinci-şase ani până când pomii încep să producă la un nivel economic.

„Avem o livadă de migdali în Teleorman, pe o suprafaţă de 40 de hectare. Anul acesta este un an bun, unul dintre anii în care chiar se face producţie şi sperăm ca totul să fie bine până la final. Livada este în sistem ecologic, deci nu administrăm niciun fel de substanţe, nici pesticide, nici erbicide“, a spus Florin Boguş în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Decizia de a merge pe sistem ecologic a pornit şi dintr-o experienţă personală. Boguş spune că în copilărie a avut o reacţie alergică la anumite substanţe, iar atunci când a decis să înfiinţeze propria livadă a vrut ca aceasta să fie integral ecologică. În opinia sa, sistemul dă rezultate inclusiv din perspectiva calităţii fructelor.

Alegerea migdalului a avut însă şi o motivaţie economică. Spre deosebire de multe alte fructe, migdalele nu sunt perisabile şi pot fi păstrate şi comercializate timp de mai multe luni după recoltare, ceea ce îi oferă producătorului o fereastră mai mare pentru vânzare.

„Am plecat de la un concept economic. Migdalele nu sunt perisabile. Ne-am gândit: avem 40 de hectare, vrem să înfiinţăm o livadă, dar ce facem cu produsul care va rezulta după ani şi ani de muncă? Migdalele se pot păstra multe luni, au o coajă care le ţine intacte şi nu se degradează. Putem să ieşim cu migdalele pe piaţă proaspete, bune şi peste trei luni şi peste patru luni de la recoltare. Nu suntem condiţionaţi de factorul timp“, a explicat el.

Deşi migdalul este perceput în continuare drept o cultură exotică pentru România, Boguş spune că există experienţă locală în cultivarea acestuia şi cercetări realizate de-a lungul mai multor decenii.

„Pe migdal s-au făcut cercetări în România timp de cel puţin 35 de ani, au fost livezi înfiinţate, există soiuri consacrate, fond de germoplasmă şi specialişti. Deci nu este o cultură atât de exotică cum s-ar crede.“ El adaugă că a găsit în România inclusiv exemplare foarte vechi de migdal, ceea ce arată că această cultură se poate adapta condiţiilor locale. În opinia sa, migdalul are potenţial să fie cultivat pe suprafeţe mai mari şi să devină o cultură cu valoare economică pentru fermierii români.

Înfiinţarea unui hectar de migdal costă circa 2.500 de euro în primul an, potrivit calculelor lui Florin Boguş. Densitatea poate fi de 300-400 de pomi la hectar, în funcţie de materialul săditor, portaltoi, teren şi sistemul ales.

Migdalul este un pom de talie mare, astfel că plantaţia nu merge spre densităţile întâlnite în livezile superintensive de măr sau păr. În acelaşi timp, alegerea materialului săditor şi a soiurilor este importantă inclusiv din perspectiva polenizării.

„În primul an ajungi probabil la 2.500 de euro pe hectar ca să înfiinţezi o livadă de migdali, după care urmează an de an întreţinerea. Trebuie avut mare grijă la materialul săditor. Trebuie să ai pomi din care îţi iei altoi, să urmăreşti cum produc şi cu cine se polenizează, pentru că migdalului îi trebuie polenizator.“

Investiţia nu se opreşte însă în primul an. Livada necesită lucrări şi cheltuieli de întreţinere în fiecare an, iar în cazul sistemului ecologic dezvoltarea pomilor poate fi mai lentă decât în sistemul convenţional, pentru că nu sunt utilizate îngrăşăminte chimice pentru stimularea creşterii şi nici erbicide.

„Ani de zile trebuie băgaţi bani, până undeva în anul cinci-şase, când pomii încep deja să producă şi să producă economic“, a spus Boguş.

Într-un an bun, producţia poate ajunge la 3-4 tone de migdale în coajă la hectar.

În sistem convenţional, randamentele pot fi mai ridicate, spune producătorul, însă agricultura ecologică exclude o serie de îngrăşăminte, stimulatori de creştere şi alte substanţe utilizate în sistemul convenţional.

Una dintre principalele provocări pentru cultura migdalului o reprezintă schimbarea condiţiilor climatice. În ultimii ani, Florin Boguş a observat o creştere a presiunii dăunătorilor şi a atacurilor fungice, favorizată inclusiv de iernile mai blânde.

„Este o cultură rezistentă la secetă. Din cauza secetelor extreme din ultimii ani, am lăsat buruienile să crească mari, iar apoi venim cu tractorul şi acestea se transformă în mulci la baza pomilor. Acesta protejează solul de razele soarelui şi păstrează umiditatea, iar pomii reuşesc să se descurce onorabil şi pe secetă.“