Anul agricol 2024 este provocator, iar cea mai mare problemă în agrobusinessul românesc este managementul din ferme, pentru că sunt mulţi oameni care fac meseria de agricultor din vocaţie şi nu au o formare profesională.
Astfel, în anii dificili, în loc să se adapteze la condiţiile pieţei şi să ia decizii bazate pe date, nu o fac, iar pierderile se acumulează. Regula de a vinde 33% din producţie înainte de recoltare, 33% în timpul recoltării şi 33% după recoltare, nu mai funcţionează în condiţiile actuale de piaţă, consideră Florin Constantin, fondator al Agxecutive.
„Cu aproape o lună de zi înainte de momentul recoltării au fost nişte preţuri foarte favorabile la grâu, preţuri forward. Practic li se propunea agricultorilor să vândă producţia înainte de recoltare, o practică curentă în sectorul acesta, care aş vrea să fie şi mai răspândită la noi. Fermierii au ezitat atunci, au sperat că preţul va mai creşte, ceea ce nu
s-a întâmplat, pentru că în momentul recoltării, presiunea cantităţilor disponibile pe piaţă şi-a spus cuvântul şi preţurile au scăzut. Aş vrea să învăţăm că e important să vindem producţia atunci când piaţa ne oferă un preţ bun, nu neapărat când avem marfa în hambar sau nu neapărat când avem stresul achitării datoriilor. Trebuie să avem o strategie de valorificarea a mărfii“, a spus Florin Constantin, fondator al companiei de consultanţă şi recrutare în agrobusiness Agxecutive. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Pentru anul agricol 2024, Comisia Europeană a estimat o producţie de grâu de 9,4 milioane de tone pentru România, în scădere faţă de anul trecut, de la 10,1 milioane de tone, iar unul dintre motive este dat de seceta şi arşiţa care afectează culturile, în special în sud-estul ţării. În ceea ce priveşte preţurile, ieri, pe bursa paneuropeană Euronext de la Paris, grâul din recolta nouă se vindea cu 213 euro/tonă, cu livrare în septembrie, cu 9% mai ieftin decât acum o lună.
Regula de a vinde 33% din producţie înainte de recoltare, 33% în timpul recoltării şi 33% după recoltare, nu mai funcţionează în condiţiile actuale de piaţă, crede Florin Constantin. El menţionează că are un fundament bun, adică îi spune fermierului să nu-şi pună ole toate în acelaşi coş, să vândă în momente diferite, dar acum piaţa s-a schimbat. „De exemplu, în sezonul 2022-2023, când preţurile erau foarte bune la recoltat, merita să vinzi totul sau chiar înainte de recoltat pe contracte forward.“
Florin Constantin este de părere că acum o problemă în agribusinessul românesc este managementul din ferme, pentru că sunt mulţi oameni care fac meseria de agricultor din vocaţie şi nu au o formare profesională, nu sunt certificaţi.
„E nevoie de cunoştinţe de management, pentru că fermierul nu mai este un simplu agronom care cultivă şi recoltează, este un om de afaceri, care trebuie să vadă 360 businessul, de la recrutarea oamenilor şi retenţia lor până la investiţii, gestionarea banilor şi resurselor“, a precizat Florin Constantin.
Mai mult, el crede că acest lucru a devenit cu atât mai important în 2024, un an foarte provocator, în care s-au acumulat foarte multe stocuri de inputuri şi de marfă agricolă, dar nu numai în România, ci şi la nivel global. „Actorii din piaţă au intrat într-un blocaj financiar, inclusiv firmele cotate pe bursă. Actorii majori din acest sector au arătat nişte rezultate pe roşu. La noi, ultimii 4 din 5 ani au fost marcaţi de secetă şi agricultorul român, cu foarte puţine excepţii, a ajuns în genunchi, cu mari dificultăţi în a-şi achita datoriile şi în a menţine rezilienţa în exploataţiile agricole.“
În lipsa unei strategii, Constantin spune că fermierul român pierde mulţi bani într-o anumită zonă a businessului şi anume în momentul în care îşi valorifică producţia, pentru că nu o face cele mai bune condiţii, nu are o strategie coerentă şi este, de multe ori, victimă. „Ca om de afaceri trebuie să am o strategie de furnizor la vânzător. Practic, preocuparea mea trebuie să fie să-mi valorific producţia la un preţ care să-mi asigure continuitatea businessului, o profitabilitate corectă şi să pot să reiau ciclu de producţie în următoarea campanie.“
În prezent, crede el, 99% din fermele româneşti nu au un control bun al costurilor, un control analitic, şi nu-şi setează un profit net realist. „Aici este vorba de a investi nişte resurse, într-o contabilitate analitică, nu doar primară şi statutară. Pe lângă asta e nevoie şi de o setare corectă a unui apetit de profit. Am făcut un studiu în 2019 şi fermierul român îşi setase un apetit de profit net de 56%, ceea ce e colosal, pentru că realitatea arată că suntem undeva la sub 6% conform Ministerului Finanţelor, deci de la 1 la 10 este diferenţa“, a subliniat el.
Astfel, consideră că ar trebui fixat un apetit de profit între 5 şi 10% şi într-un an în care a fost depăşit 10%, tot ce-i peste să fie pun deoparte pentru zile negre şi într-un an în care e sub 5% să acceseze rezervele. „În momentul când piaţa îmi dă un preţ bun, trebuie să vând. Fermierul, nu trebuie să fie un speculator, nu trebuie să fie un trader. Însă, asimetria informaţională a fermierului nu numai în România, ci în toată lumea, indiferent de ce suprafaţă lucrează, dar nu au cum să optimizeze sau să câştige decât din întâmplare.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE