ZF Agropower. Florin Constantin, consultant în agrobusiness, cu zece ani de experienţă în Franţa: „Este util ca din buzunarul contribuabilului român să injectăm în agricultura României, ori de câte ori e un an mai complicat, 500 de milioane de euro pentru a salva 5 miliarde de euro de deficit cu alimente?“

Anul agricol 2023-2024 a fost din nou afectat de o secetă puternică, care a redus producţiile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui pe 2,5 milioane de hectare.

Este al patrulea an de secetă în ultimii cinci ani (excepţia fiind 2021), iar săptămâna trecută bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu 2 miliarde de lei pentru a compensa fermierii.

De asemenea, o ordonanţă de urgenţă, încă neaprobată, pre­vede că fermierii cu culturi afec­tate în proporţie de 50% nu trebuie să plătească datoriile până pe 1 august 2025, iar printr-un ajutor de stat vor primi 1,8 mi­liarde de lei pentru credite.

Seceta ne costă anual între 5 şi 10 mili­oane de tone de cereale, echiva­lentul a 1-2 miliarde de euro, iar pe lângă aceste pierderi deficitul cu alimente a trecut de pragul de 5 miliarde de euro şi continuă să crească.

„Este util ca din buzunarul contribuabilului român să in­jectăm în agricultura României, ori de câte ori e un an mai com­plicat, 500 de milioane de euro pentru a salva 5 miliarde de euro de deficit cu alimente? Sau cum am putea face ca aceste 500 de milioane să le investim în alte seg­mente ale lanţului de transfor­mare, de procesare pe filieră, pentru a fi mai eficienţi?“, spune Florin Constantin, fondator al Agxecutive, companie de recru­tare şi consultanţă pentru sectorul agro-alimentar.

El are o expe­rienţă vastă de management în sectorul agrobusiness şi a trăit zece ani în Franţa, unde a absolvit dreptul internaţional, la Lyon.

Deficitul comercial al României pentru produse ali­mentare (fără animale vii şi cereale) a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023, în creştere cu aproximativ 11% (600 milioane de euro) faţă de anul trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

În ultimii zece ani, deficitul a crescut de trei ori, chiar dacă se oferă subvenţii pentru agricultură şi despăgubiri în anii dificili.

„Agricultura nu mai este un business de oportunitate, în care arunci o sămânţă şi, indiferent ce este, iese, iar apoi mai primeşti şi subvenţie şi, dacă nu se face, primeşti despăgubire. Nu mai este un business extensiv, ci intensiv şi suntem responsabili pentru fiecare leu investit şi pentru fiecare leu economisit“, a subliniat Florin Constantin.

„Fermierul român, cu puţine excepţii, are un reflex în minus faţă de fermierul din vestul Europei: nu pune deoparte bani albi pentru zile negre.“

El a adăugat că a vorbit cu un consultant străin şi i-a explicat că România a avut doi ani consecutivi de secetă şi că suntem într-o situaţie financiară dificilă, asemănătoare cu blocajul financiar din anii '90. Consultantul l-a întrebat: „Fermierii voştri lucrează de 30 de ani în agricultură, nu au avut doar ani proşti, au avut şi ani buni, unde sunt economiile lor? După 30 de ani, ar trebui să pui deoparte pentru 3-4 ani grei.“

Însă, fermierii români susţin că au fost mereu în fază de investiţie ca să ajungă la nivelul celor din Vest, dar Florin Constantin a observat, de exemplu, un tractor de 500 CP într-o fermă mică, unde nu era necesar.

„Trebuie să învăţăm. Sistemul francez este mult mai evoluat ca guvernanţă agricolă şi are o gestiune a riscului, unde este acceptată ideea că de la un anumit nivel încolo statul trebuie să intervină cu despăgubiri. Însă, despăgubirea este aplicată diferenţiat, iar cuantumul este semnificativ mai mare dacă şi fermierul are o asigurare agricolă la bază. Sunt bonusaţi fermierii atenţi şi prompţi, care au înţeles că au o provocare şi iau măsuri de răspundere pentru pătrăţica lor, nu aşteaptă intervenţii doar de la contribuabili, de la buget“, a menţionat expertul în agrobusiness.

În legătură cu ordonanţa privind despăgubirile pentru seceta din România, care a afectat cel mai mult porumbul şi floarea-soarelui, Florin Constantin consideră că banii ar trebui acordaţi cu o condiţie: agricultorii să fie obligaţi să se dezvolte. El a observat că mulţi nu sunt motivaţi sau pregătiţi să facă schimbări, chiar dacă despăgubirile, spun ei, sunt mici, cum ar fi 1.000 de lei pe hectar, şi nu 1.000 de euro pe hectar.

„Porumbul se cultivă şi în zone mult mai sudice decât România (Egipt, de exemplu – n. red.), iar unii fermieri spun că, anul acesta, chiar şi cu irigaţii, nu a dat roade. Nu este chiar aşa. Dacă urmezi tehnologia corectă, se poate. Avem clienţi în cele mai aride zone din România care, cu irigaţii, au reuşit să obţină chiar şi 12 tone/hectar“, a subliniat el.

Marea problemă e că fermierul român, după părerea sa, este că situaţia actuală îl depăşeşte. Provocarea climatică este semnificativă, nu e de neglijat, însă fermierul trebuie să evolueze, să se perfecţioneze, pentru că există soluţii să producă chiar şi în aceste condiţii.

„Indiferent ce se întâmplă din punct de vedere climatic şi agronomic, nu am văzut o schimbare a răspunsului fermierului la această situaţie. Într-adevăr, în anumite zone a mai crescut suprafaţa irigată. Dar, această ordonanţă care a deblocat 500 de milioane de euro din buget pentru despăgubiri, m-a făcut să mă gândesc ce am putea să facem pentru a-I învăţa pe fermieri să cultive mai bine, mai profesionist, ce cursuri ar putea urma, cum ar putea folosi mai bine utilajele, pentru că anul viitor, dacă e tot la fel ca acesta, să avem un rezultat mai bun per ansamblu“, a spus Constantin.

Seceta severă din România a început în 2020 şi anual ne costă anual între 5 şi 10 milioane de tone de cereale, iar pierderea, dacă o calculăm la o medie de 200 de euro/hectar, este între 1-2 miliarde de euro, o sumă greu de susţinut din bugetul ţării, consideră specialistul în agrobusiness.

„Trebuie să punem în oglindă şi aportul agriculturii în PIB. Noi avem un aport anormal de mare, de 5%, însă nu pentru că agricultura e dezvoltată în România, ci pentru că celelalte ramuri nu sunt bine dezvoltate. În Europa de Vest e 1-2%. Trebuie să ne punem problema dacă acest domeniu este critic pentru România, dacă se justifică să dăm şi anul acesta 500 de milioane de euro pentru despăgubiri, după ce am dat şi în trecut şi poate vom da şi în anii următori: îi salvăm pe fermieri de la secetă sau de ei înşişi? Le dăm o şansă să evolueze şi să aibă un răspuns agil, adaptat la schimbările climatice?“, se întreabă Florin Constantin.

Dacă 5% este critic pentru economia românească, deoarece fermierii produc hrană, acest sector ar trebui susţinut. Totuşi, avem o balanţă cu alimente negativă, importăm mai mult decât exportăm, iar Florin Constantin crede că ar trebui să ne gândim cât aduce fermierul român, efectiv, în procente, în farfuria de pe masa consumatorului român.

„Sunt convins că nu depăşim 50% din farfuria pe care o mâncăm zilnic de hrană produsă în România. Dacă un sector aduce mai puţin de 50%, cât de critic mai e? Ce facem să-l aducem la nivelul de sector critic? Cum ajunge la nivelul în care hrana produsă de fermierul român este critică pentru consumatorul român, iar contribuabilul român trebuie să susţină în fiecare an acest sector, să-l salvăm? Sau e momentul să lăsăm selecţia economică să-şI facă treaba? Suntem într-un climat de semicriză post inflaţia pandemică şi poate anumiţi fermieri ar trebui să facă altceva şi să lase terenul lor altor oameni mai competenţi, mai atenţi la schimbări, pentru că trebuie să fie competitiv“, a conchis Florin Constantin.

România are cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb şi floarea-soarelui din UE, iar la acestea se situează şi pe primele două poziţii la producţie, în funcţie de anul agricol. De asemenea, se află şi între primii cinci producători de grâu, 80% din agricultura românească fiind vegetală.