ZF Agropower. Gabriel Niţu, fermier din Giurgiu cu livadă de gutui, vrea să transforme fructele în sucuri şi să ajungă pe rafturile supermarketurilor. Caută un partener sau finanţare prin credit bancar pentru investiţie, nu apelează la fonduri europene

Gabriel Niţu, un fermier care lucrează 100 de hectare în judeţul Giurgiu şi deţine o plantaţie de gutui şi aluni pe o suprafaţă de peste 10 hectare, vrea să facă următorul pas în afacere: să înceapă procesarea producţiei sale primare şi să îşi vândă produsele în retail. Acum, nu este prezent pe rafturile supermarketurilor cu fructele, din cauza termenului scurt de valabilitate al acestora.

„Trebuie să pun pe picioare activitatea de procesare, pentru că fructele, mă refer la gutui, este greu să le păstrez şi ecologice, şi proaspete mult timp şi să le pot vinde în supermarket. Pot vinde în octombrie şi în noiembrie şi apoi nu mai sunt bune pentru consum. Nu prea există variante să le păstrez ecologice şi în condiţiile acestea planul meu este de a investi în partea de procesare, în sucuri de gutui, în principal“, a spus Gabriel Niţu, fondatorul companiei Mistreţul Alb, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. 

Dezvoltarea unei game de sucuri de gutui i-ar permite să se extindă şi să ajungă în super­marketuri şi magazine specia­lizate pe tot parcursul anului. 

Gabriel Niţu speră că până atunci relaţiile dintre marii retaileri străini şi producătorii români se vor îmbunătăţi, iar contractele vor deveni mai predictibile, cu cantităţi estimate pe termen lung. În prezent, el nu are experienţă în colaborarea cu supermarketurile, dar, din experienţa altor producători români, se confruntă cu dificultăţi în a vinde produsele procesate la preţuri decente.

Pentru această investiţie, Gabriel Niţu nu vrea să acceseze fonduri europene, cum a făcut în trecut, ci va căuta un partener pentru procesare sau va lua un credit bancar pe termen lung şi va investi din surse proprii. Pentru înfiinţarea livezilor de alun şi nuc, de exemplu, a luat fonduri europene. Valoarea totală a investiţiei a fost de circa 665.000 de euro fără TVA, adică peste 3 milioane de lei, finanţată din fonduri europene şi proprii. 

„Vreau să merg pe partea de retail direct (cu produsele procesate – n. red.), nu pe angro, şi să facem distribuţia noi către magazine. Cam acesta este nivelul la care mă pot aştepta în momentul de faţă să ajungem. Adică, nu voi vinde unui alt angrosist care să distribuie mai departe pe cine ştie ce alte canale, ci pur şi simplu vom face noi distribuţia direct către magazinele de retail“, a explicat Gabriel Niţu. 

Pentru a intra în supermarketuri cu gutuiele ecologice, el a subliniat că trebuie să ai o cantitate destul de mare de produse şi să îndeplineşti anumite cerinţe de dimensiune ca producător. În România, producătorii sunt destul de fragmentaţi, dar au existat şi există cooperative, precum şi tentative de a colabora pentru a atinge un volum mai mare de produse. Totuşi, acest proces este încă în dezvoltare şi mai este de lucru. Astfel, deşi există produse ecologice pe piaţă, multe dintre ele provin din afaceri din afacerea României, pentru că au preţuri mai competitive. 

Pe de altă parte, clienţii pentru vânzările angro nu sunt prea interesaţi de eticheta ecologică. „Am vândut produse ecologice, în general către mici procesatori sau magazine specializate pe ecologic, dar cumpărătorii angro nu sunt interesaţi de ecologic, pentru că piaţa nu cere. Nu pot să spun că nu le-ar plăcea, dar pur şi simplu nu au spus că nu îi interesează. Însă, oferă acelaşi preţ, iar costurile pentru o exploataţie ecologică sunt mai mari decât pentru una convenţională.“

Justificarea este că cumpărătorii se uită la preţ, nu la etichetă. De exemplu, kilogramul de roşii ecologice costă 12 lei, faţă de 10 lei kilogramul de roşii convenţionale, a spus Gabriel Niţu, care subliniază că acelaşi cumpărător cheltuieşte 9 lei pe o sticlă de băutură de 2,5 litri, fără să se gândească prea mult la preţ.

„Trebuie să fim atenţi la ceea ce mâncăm şi noi, dar şi la ceea ce dăm copiilor noştri. Acum, privind strict la ograda mea, în sezonul rece, sucul de gutui ajută la creşterea imunităţii. În plus, este o minimă procesare a gutuilor, doar o presare la rece, nu se adaugă zahăr sau altceva. Când bei sucul, este ca şi cum ai mânca gutuia, doar că nu o mai mesteci. Asta este toată diferenţa. În general, produsele despre care ştim sigur că provin dintr-o agricultură curată, care au etichetă, chiar dacă nu sunt ecologice, trebuie să fie pe masa noastră dacă vrem să trăim sănătos şi să ducem o viaţă frumoasă, pentru că fără sănătate este complicat să ne bucurăm de tot ce ne înconjoară“, a conchis Gabriel Niţu. 

În România, sunt 10.000 de producători ecologici, iar ei lucrează circa 650.000 de hectare, aproximativ 5% din suprafaţa agricolă a ţării, potrivit datelor Eurostat.