ZF Agropower. Gabriel Stoian, Profeco: Agricultura modernă se întoarce la râme şi gunoi de grajd. Direcţia UE este spre organic, iar marii jucători din industria chimică a îngrăşămintelor se adaptează

Într-un context în care preocupările autorităţilor sunt legate de mediul înconjurător şi de impactul negativ al utilizării îngrăşămintelor chi­mice asupra solului, iar UE are obiectivul, prin Pactul verde european, de a face agricultură ecologică pe 25% din tere­nurile agricole, jucătorii din piaţa îngrăşămintelor se adaptează.

„Companiile mari de îngrăşăminte chimice şi-au investit resurse pentru a dezvolta propriile produse organice. Nu poţi să nu te afiliezi la direcţia pe care a dat-o UE, de 25% agricultură organică, până în 2030. Suntem într-o cursă“.

Într-un context în care preocupările autorităţilor sunt legate de mediul înconjurător şi de impactul negativ al utilizării îngrăşămintelor chi­mice asupra solului, iar UE are obiectivul, prin Pactul verde european, de a face agricultură ecologică pe 25% din tere­nurile agricole, jucătorii din piaţa îngrăşămintelor se adaptează. Astfel, râmele şi gunoiul de grajd, folosite pe vremea străbunicilor pentru hrana plantelor, redevin la modă.

„Interesul pentru îngrăşă­mintele organice există, nimeni nu poate să-l nege, iar acum a apărut o nouă perspectivă, care de fapt nu este tocmai nouă, ci reinterpretată, şi anume că fără materie organică plantele nu se vor dezvolta şi vor rămâne într-o zonă de platou. Practic, sporul de producţie între două ferme, una care aplică îngrăşăminte solide şi cealaltă care aplică îngrăşăminte solide şi organice, diferenţa o vor face cele organice. Acum mai mulţi ani în urmă, bunicii noştri sau strămoştrii noştri aplicau materie organică pe sol şi ştiau de ce“, a spus Gabriel Stoian, CEO al Profeco, distribuitor de fertilizanţi organici, certi­ficaţi pentru agricultura ecolo­gică, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

El a adăugat că în urmă cu o lună a vizitat o fermă în judeţul Giurgiu, unde fermierul, care avea şi animale, a folosit gunoiul de grajd drept îngrăşământ, iar grâul, în cazul său, s-a dezvoltat foarte bine.

"Nu trebuie să reinventăm nimic, ci să aducem un aport de materie organică pentru plante în sol, ca să-l ajutăm, mai ales în perioade de secetă şi care vine piatră sau sunt diverse intemperii care provoacă stres ale plantelor. Poate sună conservator, că lucrurile vechi sunt noi, că lucrurile pe care la un moment dat le-am îmbrăţişat, le-am folosit, nu ni se mai par atât de învechite acum, atât de nelalocul lor, ci, din contră. De asemenea, direcţia pe care o de Uniunea Europeană este clar în sensul acesta şi este trendul cu care noi mergem mai departe", a spus Stoian.

Produsele Profeco sunt realizate într-o fabrică în Bulgaria, iar Gabriel Stoian a adus prima oara produsele în ţară acum şapte ani. Produsele companiei din Bulgaria se vând în nouă ţări şi ajung în total pe 1 milion de hectare. Acum, în România, produsele ajung pe zeci de mii de hectare, dar nu în toate regiunile. Cei mai mulţi clienţi sunt din Buzău, Constanţa, Dolj şi vestul României.

Compania are în portofoliu trei produse: Lumbreco, Sulfeco şi Humeco, care potenţează producţia agricolă datorită materiei organice din care sunt compuşi. De exemplu, în cazul Lumbreco, procesul de producţie e de 550 de zile. Fondatorii companiei din Bulgaria au făcut iniţial o plantaţie de nuci, apoi au adus rame californiene din California, iar ulterior se face un compost.

"Unul dintre produsele noastre, pentru a ajunge să fie îmbuteliat, are nevoie de între un an jumate şi doi ani. Materia primă din care se face produsul respectiv este făcută tot în cadrul companiei, nu este adusă din alte regiuni sau alte ţări, şi are nevoie de acest timp pentru a ajunge la maturitate şi a putea fi folosită. Pe mine m-a atras la această companie faptul că produsele nu sunt făcute dintr-o materie primă diferită de ceea ce se regăseşte în sol şi anume excrementele şi mucusul de râme. Bază ne spune că un sol bogat în râme este un sol sănătos şi pornind de la acest lucru simplu produsul se aplică pe plantă, foliar şi ea se dezvoltă", a explicat Gabriel Stoian.

El spune că deşi durează aproape doi ani până râmele îşi fac treaba pentru rezultă un litru de îngrăşământ organic, procesul nu poate fi moficat ori scurtat. "Este de la mama natură tot ceea ce se întâmplă în fabrică cu acest produs şi anume transformarea lui din materia solidă într-o materie lichidă. Şi de ce trebuie să-l facem aşa? Pentru că este mult mai uşor absorbit de către plante", a precizat acesta.

Acesta îşi aminteşte că atunci când a adus prima dată îngrăşămintele, fertilizanţii organici în România, a fost privit cu neîncredere, dar, în timp, a reuşit să curească piaţa prin rezultate şi nu doar pe cea ecologică. "Deşi suntem în piaţa de îngrăşăminte organice, peste 95% din ceea ce vindem este către agricultura convenţională. Anul trecut a fost o schimbare în piaţă şi anume în preţul mărfurilor. Diferenţa de preţ între cultura ecologică şi cultura convenţională nu a mai fost atât de de mare şi o mare parte dintre fermierii care făceau ecologic şi-au vândut marfa către convenţional şi s-a produs o discrepanţă, dar este un drum pe care odată ce ai pornit, trebuie să continui. Dacă te vei opri, nu vei avea nimic de câştigat", crede el.

Mai mult, el spune că fermierii vor fi nevoiţi să facă agricultură ecologică, pentru că politicile UE nu sunt negociabile, dar consideră că ar putea întâmpina provocări în implementarea lor, pentru că au nevoie de bani, educaţie şi timp. În cazul companiei sale, el a afirmat că interesul fermierilor pentru produsele organice există, primul trimestru a început bine, dar se ridică încă la nivelul aşteptărilor.

Viitorul, consideră el, este al agriculturii organice. "Companiile mari de îngrăşăminte chimice şi-au investit resurse pentru a dezvolta propriile produse în această direcţie, organică, pentru că nu poţi să nu te afiliezi la direcţia pe care a dat-o UE, de 25% agricultură organică până în 2030. O să vedem dacă o să o atingem. E ca o cursă", a subliniat Gabriel Stoian.

Recent, André Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial, a spus că, la nivel global, Corteva investeşte 4 milioane de dolari în fiecare zi în cercetare şi dezvoltare pentru seminţe şi produse de protecţia culturilor şi în produse biologice, pentru că este o tendinţă mare peste tot în lume şi, mai ales în UE, de a le adopta. "Am achiziţionat anul trecut două companii mari în acest segment, Stoller şi Symborg, iar acum le integrăm în Corteva şi ne concentrăm pe asta."

Pentru grup, acesta este un segment complet nou, dar în prezent există o presiune imensă asupra companiilor de a proteja mediul şi de a găsi soluţii durabile.