• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Gheorghiţă Corbu, Legam Agro: În afară de PNRR, România are la dispoziţie alte surse de a reabilita infrastructura de irigaţii

27.05.2021, 00:05 Autor: Florentina Niţu

♦ Ne îndreptăm spre o creştere economică de 7% şi am putea finanţa irigaţiile din bugetul public.

România şi-ar putea reabilita infrastructura principală de irigaţii, întinsă pe 3 milioane de hectare, din bani publici, dacă nu reuşeşte să atragă cele 4 miliarde de euro propuse prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), consideră Gheorghiţă Corbu, asociat şi director general al Legam Agro, care se ocupă cu producţia de cereale în judeţul Constanţa.

„În afară de PNRR, România are la dispoziţie alte surse de a finanţa reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Văd că guvernul spune că ne îndreptăm spre o creştere economică de 7%, ar fi deci 10 mld. euro în plus la  bugetul statului. Statul ar putea finanţa, astfel, acel program pentru reabilitarea sistemului de irigaţii din bugetul public. Însă trebuie să existe şi voinţă politică“, a spus Gheorghiţă Corbu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Penny şi Mi­crosoft. În prezent, suprafaţa irigabilă a României este de 1 milion de hectare, adică o treime din suprafaţa totală amenajată pentru irigaţii.

Înainte de a intra în business, antreprenorul a fost director general al agenţiei SAPARD, prin care s-au accesat fonduri europene pentru agricultură şi dezvoltarea rurală imediat după intrarea României în UE, dar şi consilier al miniştrilor agriculturii Achim Irimescu şi Petre Daea.

Corbu susţine că suma pe care România îşi propune să o ia prin PNRR pentru a reabilita infrastructura principală de irigaţii este o şansă unică pentru România să îşi asigure producţiile vegetale pentru următorul secol, însă este sceptic că va reuşi, pentru că iniţial Comisia Europeană a cerut clarificări privind finanţarea irigaţiilor şi „din păcate, pentru România, reabilitarea sistemelor de irigaţii nu mai constituie o problemă pentru actuala coaliţie de guvernare“.

Antreprenorul mai spune că şi-ar fi dorit să aibă apă la capul locului şi astfel să îşi crească randamentele, veniturile, dar şi să-şi diversifice producţia. Momentan, el afirmă că nu are „niciun plan de investiţii în irigaţii“, dar aşteaptă să vadă ce se întâmplă cu bugetele alocate reabilitării sistemelor de irigaţii.

„Suntem organizaţi în teritoriu şi aşteptăm. De la organizare şi până la a avea apă pe canalul de irigaţii, statul ar trebui să ne plătească costurile de administrare ale unei organizaţii de utilizatori de apă. Dacă întârzie mai mult de doi ani, cred că nu va mai avea rost să mai susţinem organizaţia. În condiţiile acestea, statul ar trebui să vină să ne suporte costurile de administrare până vor da apă pe acele sisteme de irigaţii“, menţionează Corbu.

El adaugă că ar trebui să fie făcute investiţii măcar în zonele prioritare, cu risc de aridizare ridicat, cum este regiunea de sud-est a ţării sau, mai specific, Oltenia şi Dobrogea. „Constanţa avea la un moment dat circa 500.000 de hectare care se irigau. Acum, nu ştiu dacă se irigă 10.000 de hectare. Anul trecut, din cauza secetei, pierderile au fost imense, atât pierderile de capital ale agricultorilor, cât şi cele ale statului prin neîncasarea de taxe şi impozite şi prin despăgubirile pe care le-au acordat“, a explicat Gheorghiţă Corbu.

Acesta crede că şi în anul agricol 2021 ar putea fi secetă, pentru că în prezent sunt anumite zone în Constanţa unde există secetă. „Dacă până acum o săptămână priveam lucrurile din punct de vedere al stadiului de vegetaţie al culturilor optimist, acum sunt puţin rezervat. Nu ştiu ce ne rezervă perioada următoare. S-ar putea ca tot optimismul pe care l-am avut până la începutul lunii mai să-l pierd până la finalul lunii. Suntem expuşi riscurilor în permanenţă. Este nevoie de irigaţii pentru a nu mai pierde, nu pentru a câştiga ceva“, afirmă Corbu.

Însă, el susţine că în România „este o lipsă de abordare strategică, se gândeşte tranzacţional, se negociază totul politic şi de aceea irigaţiile, care trebuiau să constituie un obiectiv naţional, nu sunt astfel“.

În plus, el crede că dacă România ar avea irigaţii, în primul rând nu ar mai exista pierderi, nici din partea fermierilor, nici din partea statului, iar în al doilea rând, ar creşte randamentele din ferme.

„Israelul îşi poate asigura apă şi au făcut demersuri în acest sens „de foame“. În România încă nu e „foame“. Din fericire pentru noi, avem teren agricol foarte bun, avem condiţii bune să facem agricultură şi dacă plouă, şi dacă nu plouă.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania