ZF Agrobusiness

ZF Agropower. IMM-urile din agricultură au planuri de dezvoltare care vizează şi exportul, dar au nevoie de acces mai uşor la fonduri europene, consiliere şi management de corporaţie

12.10.2021, 00:05 Autor: Florentina Niţu

♦ În România sunt peste 500.000 de IMM-uri, adică peste 98% din numărul total de firme.

Accesul la finanţare este esenţial pentru afacerile mici şi mijlocii din sectorul agro­alimentar, care au planuri măreţe de dez­voltare, printre care depăşirea grani­ţelor ţării. Antreprenorii din spatele busi­nessurilor spun că pentru a creşte mai repe­de au nevoie de acces mai uşor la fonduri euro­pene, infuzie de capital, un manage­ment strategic, deşi le este greu să delege, şi consiliere din partea autorităţilor pentru penetrarea unor pieţe noi.

„Accesarea fondurilor europene sau infuzia de capital în general sunt soluţii ca companiile mici şi mijolcii din agricultură să crească mari. Altfel, e nevoie de mulţi ani să ai suficient de mulţi bani, care să se învârtă su­ficient de repede banii în business ca să ai un ritm de creştere mai accelerat“, a spus Bogdan Băianu, fondatorul Panere, cofon­da­tor al organizaţiei de producători de fructe Cerasus Grup din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, în cadrul emisiunii ZF Agro­power, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

Un alt lucru care le-ar fi de folos companiilor mici şi mijlocii ca să crească este capacitatea de management, crede el. Acesta menţionează că în companiile mici managementul e făcut de fondator sau de unul dintre asociaţi, iar aceştia nu au „capa­citatea să facă şi management strategic şi vânzări şi marketing şi dezvoltare“.

„Noi avem acest neajuns. Nu avem timpul de care avem nevoie ca să ne concetrăm pe toate ariile, aşa cum ne-am dori, spre deosebire de o companie mare care are departamente şi în care dacă se stabileşte un obiectiv de investiţii se alocă sarcini pentru două sau trei persoane şi lucrurile se întâmplă mai repede“, a precizat Băianu. Acesta a agăugat că în businessul pe care îl gestinoează în viitorul apropiat vor trece la următorul nivel şi primul pas a fost să formeze un board din cinci persoane care să ia decizii lunar şi apoi să se delege activităţile.

În România sunt circa 500.000 de IMM-uri, adică peste 90% din numărul total de firme. La nivel european, numărul lor ajunge la 25 de milioane, ele reprezentând coloana vertebrală a economiei UE, dar fiind faptul că angajează 100 de milioane de oameni, conform datelor publicate de Comisia Europeană în primăvara anului 2020. Astfel, ele sunt importante atât în contextul naţional, cât şi în cel internaţional, şi una dintre principalele lor dorinţe este să li se simplifice accesul pe pieţele din străinătate.

„Suntem o firmă mică şi desfacerea produselor este pe piaţa locală, din Iaşi, dar şi în alte oraşe din ţară. Am dori să ne dezvoltăm şi să facem export, pentru că produsele sunt acreditate de către Ministerul Agriculturii, sunt tipic româneşti şi ar putea să ne reprezinte şi în afară. Până atunci ne axăm pe lărgirea portofoliului“, spune Gabriel Ioan, co-fondator al Fabrica de Fum, un producător artizanal de produse pe bază de carne.

Antreprenorul menţionează că se gândeşte să acceseze fonduri europene pentru a creşte, ba chiar pentru a face o nouă unitate de producţie aliniată la noile standarde ale Uniunii Europene, dar ar avea nevoie de „sprijin moral din partea autorităţilor, pentru că facem produse foarte bune, care ar putea să iasă pe piaţa externă. Avem nevoie de consiliere din partea statului“.

Nicoleta Cioca, co-fondator BioFresh Banat, un start-up care a pornit de la ideea de a aduce pe piaţă produse bio 100% în partea de vest a ţării şi de a readuce gustul legumelor proaspete, consideră că pentru a creşte şi ulterior pentru a trece graniţele ţării, companiile româneşti ar trebui să fie mai unite. „Eu consider că fermierii din România care fac agricultură ecologică nu sunt concurenţa noastră, ci colegii noştri şi ar trebui să fim mai uniţi pentru a putea creşte. Ne diferenţiem faţă de cei din afară prin gust şi calitate“. 

 

Bogdan Băianu, fondator, Panere:

Ne uităm la EBITDA (profitul înainte de a scădea amortizarea, dobânzile şi cheltuielile cu impozitul pe profit – n. red.), în primul rând, când trebuie să luăm o decizie în business. 


Gica Neamţu, fondator, Pofta Focului:

Mă gândesc la exporturi directe, pentru că dispare de pe lanţ o verigă - distribuitorul - şi se reflectă în preţul final.


Gabriel Ioan, cofondator, Fabrica de Fum:

Ne gândeam să accesăm fonduri europene pentru dezvoltare şi sprijinul moral am vrea să vină din partea autorităţilor, pentru că facem produse foarte bune, care ar putea intra pe piaţa externă. Avem nevoie de consiliere din partea statului.


Nicoleta Cioca, BioFresh Banat:

Eu consider că fermierii din România care fac agricultură ecologică nu sunt concurenţa noastră, ci colegii noştri şi ar trebui să fim mai uniţi pentru a putea creşte. Ne diferenţiem faţă de cei din afară prin gust şi calitate şi ar trebui să facem produse cu gust, aşa cum erau odinioară în casa bunicii.

Când merg la un magazin de produse bio şi aş dori să colaborez cu ei, în general refuză. Sunt mai bune produsele din Italia, Franţa, Germania, nu ale noaste. Preferăm să facem importuri masive din lume, în loc să mâncăm produse româneşti, care, în mare parte, sunt de calitate.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi