România a crescut de 2,5 ori productivitatea la hectar la cereale de la aderarea la UE, dar încă rămâne mult în urma marilor puteri agricole europene - Germania, Franţa, Spania sau Italia, care au producţii, în medie, duble la hectar faţă de România. Este posibil să avem o agricultură competitivă în următorul deceniu?
„Potenţialul României este uriaş din punct de vedere agricol. Suntem a cincea ţară în Europa ca potenţial agricol, după Franţa, Germania, Spania şi Polonia. Avem terenuri extrem de fertile, un sector agricol cu fermieri foarte bine pregătiţi pentru agricultura intensivă şi sustenabilă, acces la cele mai bune tehnologii şi capa-citatea de a le aplica. Din păcate, un factor limitativ major este fluviometria apei, pentru că România a primit o cantitate mai mică de apă decât alte ţări, iar acest lucru reprezintă motivul principal pentru care nu reuşim să obţinem producţii ridicate“, a spus Jean Ionescu, country leader Corteva Agriscience România & Moldova, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
El a adăugat că pe lângă secetă şi arşiţă, există şi alte aspecte legate de tehnologie, care ţin produţia la hectar la un nivel mai scăzut, dar România este o ţară care învaţă repede. Apoi, tehnologiile evoluează rapid şi fermierii din România au o rată mare de asimilare a acestora, ceea ce contribuie semnificativ la creşterea producţiei.
Acest lucru se vede şi în statistici. De exemplu, în 2007, anul în care România a aderat la UE, producţia de cereale era de 7,8 milioane de tone (a fost şi secetă în acel an), iar producţiile de porumb şi grâu, principalele culturi ale ţării, erau de 4, respectiv 3 milioane de tone. În 2023, chiar dacă a fost iar un an secetos, producţia totală de cereale a fost de aproape 21 de milioane de tone, în timp ce producţiile de porumb şi grâu au fost de 9, respectiv 10 milioane de tone, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Accesul la tehnologii noi şi la fonduri europene a ajutat fermierii români să îşi îmbunătăţească productivitatea. De exemplu, în 2007, producţia medie de cereale era de 1,5 tone/hectar, iar în 2023 aceasta a ajuns la 4 tone/hectar, ceea ce reprezintă o creştere de 2,5 ori. Producţiile de grâu şi porumb au avut evoluţii similare. Totuşi, Italia şi Spania, ţări cu suprafeţe mari irigate, obţin în medie 10-12 tone/hectar la porumb, în timp ce România are o medie de aproximativ 4 tone/hectar, arată datele Comisiei Europene. Acest decalaj trebuie recuperat, consideră Jean Ionescu, specialist cu peste 20 de ani de experienţă în agrobusiness.
„Să creştem productivitatea este unul dintre obiectivele majore ale ţării în următorii ani. Avem nevoie de un sistem de irigaţii care să nu fie energofag şi să gestionăm mai bine apele din România“, a spus Jean Ionescu, referindu-se la faptul că deşi România ar putea iriga peste 1,5 milioane de hectare, irigă numai 500.000 de hectare într-un an, din cauză că infrastructura nu e funcţională peste tot sau nu a fost reabilitată. Astfel, pentru a creşte competitivitatea, este nevoie de investiţii majore în irigaţii, adică să fie dusă apă la poarta fermei, să irigăm mai bine sudul ţării, o mare zonă cerealieră.
De asemenea, el consideră că trebuie rezolvat accesul fermierilor la hibrizi de calitate pentru a obţine un randament mai bun, deoarece genetica este importantă, mai ales în zonele cu climat arid şi semiarid, cum este România. Într-o ţară cu climat temperat continental, unde canicula este foarte puternică, cum este România, trebuie să aducem cei mai avansaţi hibrizi de porumb, care consumă mult mai puţină apă şi au un sistem foarte bine pus la punct pentru deschiderea şi închiderea stomatelor. Aceşti hibrizi produc mult mai bine în condiţii de secetă decât hibrizii tradiţionali, a explicat el.
„Următorii 5-10 ani sunt esenţiali pentru a crea o Românie agricolă mai puternică, iar resursele europene şi naţionale ar trebui să susţină investiţiile în irigaţii. De asemenea, investiţiile în zootehnie trebuie să meargă mână în mână cu cele în irigaţii. E nevoie de o zootehnie din ce în ce mai bine pusă la punct, cu un număr tot mai mare de capete de animale care să consume ce producem. Valoarea cerealelor va creşte mult prin upgrade-ul zootehnic, iar producţia va deveni mult mai eficientă. Avem condiţii excepţionale şi, bine setate, măsurile corecte pot transforma visul într-o realitate, mai ales că locuitorii României doresc să consume produse naţionale. Acest lucru poate deveni realitate relativ uşor, prin măsuri bine stabilite şi implementate care vor aduce valoare agriculturii româneşti“, consideră Jean Ionescu.
Deşi 2024 nu a fost un an bun pentru agricultură şi s-au resimţit provocările secetei, Ionescu rămâne optimist pentru 2025, datorită ploilor din toamna trecută şi celor recente. În ceea ce priveşte compania Corteva Agriscience, anul 2024 a fost unul excelent din punct de vedere al realizărilor.
„Am lansat o serie de produse noi şi am avut un număr semnificativ de lansări în toate liniile de produse, de la seminţe şi produse de protecţia plantelor, până la portofoliul de soluţii biologice. Este o consolidare a poziţiei noastre de lider. Mai precis, în domeniul seminţelor, conform studiilor, suntem lider autoritar pe piaţa hibrizilor de porumb. Suntem, de asemenea, o companie de top pe piaţa soiei şi a seminţelor de floarea-soarelui, unde avem o poziţie foarte bună, fiind pe locul al doilea. În ceea ce priveşte produsele de protecţia plantelor, suntem al doilea jucător în termeni de hectare tratate cu produse de protecţie, cum ar fi erbicidele pentru cereale păioase, pentru porumb“, a precizat Ionescu.
Compania Corteva, prin brandul Pioneer, este cel mai mare producător de seminţe din România şi cultivă plantele exclusiv pe suprafeţe irigate ce se întind pe 18.000 de hectare. România este una dintre cele mai importante ţări pentru grupul american Corteva. Tot în România, în Afumaţi (jud. Ilfov), Corteva Agriscience are una dintre cele mai mari unităţi de producţie de seminţe din Europa şi de acolo exportă în 15 ţări, conform datelor oferite anterior pentru ZF.
Obiectivul Corteva Agriscience este de a-şi consolida poziţia de lider pe piaţa protecţiei plantelor din România şi Republica Moldova şi, cu lansările viitoare, vor deveni un jucător de încredere pe piaţa globală, consideră oficialul din zona Mării Negre.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE