♦ La începutul lui 2026, Centrul Român de Politici Europene a lansat campania „Ia elevi în practică!“ şi 20 de fermieri s-au înscris pentru parteneriate cu liceele agricole ♦ La nivelul Uniunii Europene, 65% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic au parte de cel puţin o lună de practică, în România doar 3% ♦ 37% din fermieri spun că nu au personal calificat pentru a fi tutori de practică care să coordoneze elevii. Ministerul Educaţiei are acum un proiect strategic prin care va forma tutori de practică.
Chiar dacă educaţia este subfinanţată, iar învăţământul agricol liceal primeşte şi mai puţini bani, asociaţiile, ONG-urile şi companiile din domeniu încearcă să se implice şi să pună presiune pe autorităţi pentru a pregăti noua generaţie de fermieri.
Agricultura are unul dintre cele mai îmbătrânite sectoare, prin prisma vârstei proprietarilor de ferme, iar fără o educaţie agricolă specializată riscăm ca, peste 20-30 de ani, magazinele să fie pline doar cu produse din import.
Astfel, acum este momentul să acţionăm, iar şcolile profesionale şi liceele agricole sunt resursa cea mai valoaroasă pentru România şi trebuie dezvoltate, pentru ca prin capitalul uman format să avem asigurată prosperitatea, a fost una dintre concluziile ediţiei din 9 martie a emisiunii ZF Agropower.
„În cadrul consorţiului «Creştem prin educaţie agricolă», ne-am dorit să conectăm şcoala cu economia reală şi să creştem nivelul de pregătire al elevilor, pentru că este o nevoie mare. Cercetările noastre arată că unul din trei elevi care termină un liceu agricol nu a făcut nici măcar o oră de practică, în timp ce 60% dintre fermele chestionate, printr-un studiu pe care l-am făcut anul trecut în parteneriat cu direcţiile agricole judeţene, arată că se confruntă cu lipsa forţei de muncă, în special personal calificat“, a spus Alexandra Popa, director executiv, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), care lucrează de zece ani cu liceele agricole din România.
Astfel, la începutul lui 2026, a fost lansată campania „Ia elevi în practică“, iar CRPE a creat un ghid de practică, care explică pentru fermieri toţi paşii şi activităţile pe care ar trebui să le facă elevii, şi a făcut o bază de date dinamică, unde firmele se pot înscrie pentru a fi contactate rapid de liceele din zonă.
„Cred că fermierii nu cunosc multe lucruri despre liceele agricole, nu ştiu cum pot începe o colaborare cu o şcoală, iar noi am luat taurul de coarne şi deja avem 20 de noi fermieri care vor să ia copii în practică.“
Alexandra Popa a mai spus că 186 de companii din agricultură, din totalul de 777 care au făcut parte din studiu, au spus că nu ar primi elevi în practică, jumătate dintre ele menţionând lipsa timpului. De asemenea, 37% dintre respondenţi spun că nu au personal calificat care să fie tutori de practică, să coordoneze elevii şi să îi evalueze la finalul stagiului. Dar există motive de optimism, pentru că Ministerului Educaţiei are în derulare un proiect strategic care va forma tutori de practică în întreg învăţământul dual din România.
„Noi, în fermă, am luat acum şapte ani elevi în practică. Am fost printre primii fermieri din România cu un program de şcoală duală integrat între şcoală, Ministerul Educaţiei şi fermă. Sunt la a patra generaţie de elevi şi este complet diferit de ceea ce suntem obişnuiţi să facem ca fermieri, dar satisfacţia este că elevii devin ei înşişi antreprenori şi au rezultate bune sau reuşesc să meargă la studii superioare“, a spus Teofil Dascălu, CEO, Frizon Group şi preşedinte al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR).
Însă, afirmă că elevii, deşi sunt curioşi şi au potenţial de creştere, vin în ferme cu o idee preconcepută, influenţată de societate, şi anume că dacă ajung la un liceu agricol sunt oameni fără speranţă, care au eşuat la o vârstă fragedă.
Teofil Dascălu, CEO, Frizon Group şi preşedinte al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR): Un absolvent de liceu agricol, deşi este un ciclu profesional, poate fi remunerat ca un medic cu foarte multe studii. Aceasta este agricultura de astăzi. Există un necesar enorm de capital uman valoros în sector şi remunerarea este la un nivel extraordinar de bun. Şi nu putem avea un sector profesionist, un sector prosper, care aduce capital unei ţări, dacă nu avem posibilitatea de a educa noile generaţii.
„Vreau să schimb această paradigmă. Din punctul meu de vedere, dacă au ajuns la agricultură, au foarte mari şanse să devină oameni de succes şi să-şi atingă maximul de potenţial pe care îl au. Ei vor fi coloana vertebrală a agriculturii noastre, a României, în viitor.“
Alexandra Popa a spus că, pe toate specializările agricole, sunt anual 9.000 de elevi care tremină licee de profil, însă inserţia pe piaţa muncii rămâne redusă, adică doar 20–30% ajung să lucreze în ferme. Ea a subliniat că învăţământul profesional şi tehnic din România este cronic subfinanţat şi liceele agricole au nevoie de fonduri suplimentare pentru transportul elevilor la practică, materiale pentru laboratoare şi organizarea stagiilor, costuri pe care şcolile nu le pot acoperi din bugetele actuale. Totuşi, campania „Ia elevi în practică“ arată că e un potenţial mare de colaborare între fermieri şi elevi.
„Noi, în consorţiu, am reuşit să propunem acum cinci ani introducerea unei linii de finanţare 43 de milioane de euro în PNRR pentru licee agricole. Din păcate, aceste fonduri au fost contractate, dar s-au blocat din cauza slabei capacităţi administrative a statului român, a ministerelor şi agenţiilor care aveau rol de implementare. Acum se încearcă găsirea unor soluţii, dar sunt zeci de milioane de euro care puteau merge în laboratoare, în dotări pentru şcolile acestea agricole. Contractele de finanţare există, dar nu s-a respectat deadline-ul de implementare al PNRR. Ministerele nu au reuşit să îşi facă treaba în acest context şi sperăm totuşi să găsească măcar în ceasul al doisprezecelea nişte soluţii“, a afirmat Alexandra Popa.
Singurul lucru din PNRR care s-a implementat a fost cursul de formare a profesorilor de specialitate din universităţile agronomice, care s-au derulat în 2025. „Acum, 20-30% dintre elevii care termină licee agricole reuşesc să ajungă la universităţi.“
Teofil Dascălu consideră că şi fermierii ar trebui să se implice mai mult, deoarece se plâng de lipsa operatorilor, a tractoriştilor şi a capitalului uman, în general, din ferme, iar liceele agricole reprezintă principala resursă de recrutare. El a adăugat că FAPPR s-a implicat în realizarea unui manual pentru învăţământul dual, care urmează să fie avizat de Ministerul Educaţiei.
Însă, recunoaşte că sunt anumite costuri de suportat cu logistica şi mesele elevilor. În cazul său, la ferma pe care o are în Vrancea, vin elevii de la Liceul Tehnologic Cudalbi, care trebuie să parcurgă zilnic 30 km până la şcoală şi încă 40 km până la fermă. „Chestiunea logisticii transportului afectează un astfel de sistem dual, pentru că vorbim de mediul rural. Elevii trebuie să lucreze sau să-şi desfăşoare practica în mediul în care se desfăşoară agricultura, iar fermele sunt aflate în zone mai izolate. Lucrul acesta reprezintă principala piedică. La Frizon cheltuim undeva la 20.000 de euro anual pentru navetă. Este o sumă importantă“, a menţionat Dascălu.
În practică, elevii, de exemplu, se ocupă de montajul pivoţilor de irigaţii, de lucrările din câmp, se implică în repararea tractoarelor în atelierul de mecanizare sau participă la procesul de livrare a porumbului, astfel ca pe parcursul celor trei ani de învăţământ profesional să treacă prin toate verigile tehnologice ale unei ferme. Dar, Dascălu a spus că după ce a lucrat mulţi ani şi cu elevi din şcolile profesionale din afara ţării, a observat o diferenţă majoră între aceştia şi elevii din România.
„Elevi de la un liceu agricol din Germania, din Danemarca sau din Olanda, care au venit în ferma noastră ştiau să utilizezeun tractor ca şi un operator cu 20 de ani de experienţă. Un elev din România în clasa a XI-a dintr-un liceu agricol sau şcoală profesională nu ştie să folosească acel tractor. Ce înseamnă lucrul acesta? Că teoria nu poate înlocui şi practică“, subliniază el.
Alexandra Popa consideră că acest lucru explică o statistică şocantă şi anume că la nivelul Uniunii Europene, 65% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic au parte de cel puţin o lună de practică, iar în România, procentul este doar 3%. Ea a adăugat că, în vestul Europei, şcolile duale funcţionează de peste 100 de ani, existând o cultură solidă a implicării mediului de business în formarea elevilor pentru diverse meserii, care sunt valorizate continuu, există fonduri şi instituţii specializate, iar orientarea în carieră începe de la vârste fragede.
De exemplu, în Austria, şcolile şi companiile se întâlnesc frecvent, organizează evenimente comune, gestionează grădini comunitare şi implică elevii în proiecte ale primăriilor, creând branduri locale de mâncare. În România, asemenea parteneriate locale între şcoli, antreprenori şi instituţii abia încep.
„Oricât de mult s-ar tehnologiza sau robotiza agricultura, oricât de mult s-ar schimba meseriile, noi cu toţii vom avea nevoie să mâncăm. Ne dorim să mâncăm de calitate şi să avem acces la o varietate de produse alimentare. Asta nu se va schimba niciodată. Din contră, populaţia globului chiar creşte. Deci să fii fermier o meserie evergreen, atât la propriu, cât şi la figurat. Potenţialul de la care se porneşte în România este foarte valoros. Trebuie să spunem mai des că avem foarte multe resurse şi că această meserie se poate face foarte elegant, sofisticat şi interesant. În vremurile noastre nu mai este asociată cu precaritate sau cu modul în care se făcea de către bunicii noştri, cu noroi şi mizerie. Dar este o meserie viscerală, care ţine de contactul cu natura, dar este foarte căutată şi foarte profitabilă“, consideră Alexandra Popa.
Teofil Dascălu a precizat că un absolvent de liceu agricol, chiar de ciclu profesional, poate fi remunerat ca un medic cu multe studii, subliniind că agricultura de astăzi oferă salarii competitive şi că există un necesar uriaş de capital uman valoros în sector şi că remunerarea este la un nivel foarte bun. Dar a adăugat că un sector profesionist şi prosper, care aduce capital unei ţări, nu poate exista fără educarea noilor generaţii şi că România se află în ceasul al doisprezecelea, iar fără implicarea statului nu se poate.
„În agricultură, suntem într-o competiţie acerbă cu celelalte ţări. Astăzi, cine este mai performant şi mai eficient va rezista în piaţă iar cum poţi fi performant fără capital uman valoros? În primul rând, avem nevoie de o educaţie agricolă la standarde înalte, astfel încât să facem faţă acestei competiţii. Dacă nu acţionăm acum, peste 20-30 de ani magazinele noastre vor fi pline de produse din alte ţări, iar noi nu ne vom putea menţine pe piaţă. De aceea, momentul pentru implicare este astăzi, iar schimbarea trebuie să pornească de la educaţie. Întregul sistem educaţional, şi în special sectorul agricol, suferă de subfinanţare, iar fără investiţii mari riscurile sunt enorme“, este de părere Teofil Dascălu.
Şcolile profesionale şi tehnice, din punctul său de vedere, sunt o resursă importantă pentru România şi nu trebuie pierdute. „Trebuie să conservăm şi să dezvoltăm aceste şcoli şi, în final, să folosim această resursă pentru prosperitatea ţării.“
Alexandra Popa a mai spus că toate studiile Băncii Mondiale şi ale marilor organisme internaţionale menţionează potenţialul de creştere al agriculturii în România până în 2050 şi tinerii sunt miza viitorului, motiv pentru care „cu toţii trebuie să facem eforturi pentru a le oferi şansa de a învăţa corect, astfel încât să fie pregătiţi pentru piaţa muncii“.
susținută de
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE