ZF Agropower. Investiţia într-o fermă de porci este mai mare şi mai dificilă decât una într-o fermă de bovine, dar asigură continuitatea pentru 20-50 de ani şi piaţa de desfacere, unde este un deficit de circa 70%

♦ Efectivele de suine din România au scăzut în ultimii cinci ani ca urmare a evoluţiei virusului pestei porcine africane la nivel naţional, astfel că în prezent mai puţin de 30% din consum este asigurat din producţia internă ♦ În vechiul exerciţiu financiar de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene au fost încurajate învestiţiile în fermele de reproducere a suinelor şi de îngrăşare, al căror valoare se ridică la câteva milioane de euro, suma nerambursabilă fiind de până la 70%, respectiv 90% pentru cooperative.

Numărul fermelor de suine din România ar putea creşte cel puţin de trei ori faţă de cel din prezent, un sector unde activează peste 500 de companii, deoarece există capacitate de hrănire şi un deficit de circa 70% în ceea ce priveşte satisfacerea consumului intern de carne de porc, iar fondurile europene pot fi o sursă importantă pentru cofinanţarea acestora, a fost una dintre concluziile ediţiei din 2 mai a emisiunii ZF Agropower.

„Noi am început proiectul în 2018. Am cochetat cu ideea investiţiei în zootehnie pentru că facem agricultură din 2007. Iniţial am vrut să investim într-o fermă de bovine de carne sau de lapte, iar apoi, în urma unui studiu făcut de AFIR, se arăta că există un deficit de 70% de purceluşi în piaţă şi aşa am ajuns la investiţia în ferma de suine“, a spus Daniel Toma Grădinaru, manager al Hogs Farm Land Cooperativă Agricolă.

Investiţia din proiect pentru ferma sa era de 3 milioane de euro, din care 2 milioane din fonduri europene, şi va avea o capacitate 306 locuri de maternitate şi antreprenorul menţionează că a mai încercat să depună în luna ianuarie a acestui an un proiect pentru cofinanţare europeană pentru o fermă de îngrăşare, dar n-am reuşit. Toma Grădinaru mai spune că dacă investiţia este mai mare, ulterior lucrurile decurg mai bine, pentru că necesarul de oameni dintr-o fermă de porci este mult mai mic decât cel dintr-o fermă de vaci de lapte sau de carne, iar în contextul deficitului de personal este mai sustenabilă afacerea pe termen lung.

„Noi avem un proiect pentru o fermă de reproducţie, din care 70% este nerambursabil şi 30% este finanţat din surse proprii, dar valoarea construcţiei a crescut de la 1 milion de euro, când a făcut studiul, la 1,4 milioane de euro, o diferenţă de 20-25%. Sperăm să încheiem cu o co-finanţare de 50%“, a spus Xenia Veron, acţionar al Mastfoder. Ea a început afacerea cu fratele ei şi niciunul nu are studii în domeniu, ci doar sunt pasionaţi, ea terminând management hotelier.

Ferma Mastfoder va avea o capacitate de 800 de scoafe pentru reproducţie, dar, în acelaşi timp, părinţii Xeniei Veron mai au o fermă, Mastvet, unde au deja 450 de scroafe şi fac reproducţie şi îngrăşare. „Această fermă a fost înfiinţată de părinţii mei în 2007, tot printr-un program cu co-finanţare europeană“, iar în aceasta au avut pestă porcină africană şi au ucis toate animalele şi au luat-o de la capăt, spune ea.

„Oamenilor le este frică să investească pentru că investiţia iniţială este mai mare decât o fermă de bovine sau într-o fermă de ovine, de aceea este un procent mai mic, din păcate, a celor care accesează sau îşi doresc să acceseze fonduri europene pentru o fermă de suine decât pentru celelalte. Apoi, investiţia într-o fermă de suine este relativ dificil de realizat faţă de alte modele de business care aduc practic acelaşi profit. Eu aş investi pentru continuitatea afacerii, adică este mult mai posibil să fiu capabil să dezvolt o fermă de suine pe o perioadă de 20-50 de ani decât o fermă de ovine sau o fermă de bovine“, a afirmat Cosmin Maglas, CEO şi fondator al firmei de consultanţă Atragem Finanţare.

Pesta porcină, o boală fără tratament care afectează doar animalele, apărută la jumătatea anului 2017 în România a ucis peste 700.000 de porci la nivel naţional, astfel că producţia de carne a scăzut şi importurile au crecut, la peste 600 de milioane de euro anual, conform datelor INS. Acesta este şi motivul pentru care investiţiile în ferme de suine au fost mai timide decât în celelalte sectoare.

„Eu am terminat Medicină Veterinară şi faptul că există pestă porcină te sperie pentru că poţi să intri în carantină şi să depopulezi total ferma, să rămâi fără ciclu de producţie o bună perioadă de timp, dar chiar şi aşa am observat că şi marile ferme au ajuns la pesta porcină din cauza unor neglijenţă minore. Eu cred că dacă ai o biosecuritate bună va scădea foarte mult riscul de a avea pesta porcină fermă“, a explicat Toma Grădinaru.

 

Cosmin Magals, CEO, Atragem Finanţare:

În prezent, în România avem mai multe gospodării care cresc porci decât ferme comerciale. Pentru a avea o piaţă reală pentru carnea de porc românească trebuie să creştem numărul de ferme integrate şi să avem un control biologic extrem de bun.

---

 

Xenia Veron, acţionar, Mastfoder:

În 2017, am cumpărat o fermă veche de porci, care se află în vecinătatea fermei părinţilor şi pe care o reînnoim cu fonduri europene. Am considerat că este un business de viitor.

 

---

 

Toma Grădinaru, manager al Hogs Farm Land Cooperativă Agricolă

În 2017, am cumpărat o fermă veche de porci care se află în vecinătatea fermei părinţilor şi pe care o reînnoim cu fonduri europene. Am considerat că este un business de viitor.