ZF Agropower. Investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii trebuie să meargă mână în mână cu investiţiile în microsisteme de irigaţii locale, dar mai întâi este necesară debirocratizarea

♦ Fermierii din judeÅ£ul Brăila au cea mai mare suprafaţă contractată pentru a fi irigată în acest an, de 250.000 de hectare â™¦ SuprafaÅ£a contractată pentru irigaÅ£ii în acest an acoperă în total 790.000 de hectare, însă până acum au fost irigate cumulat 288.000 de hectare â™¦ România are o suprafaţă amenajată pentru irigaÅ£ii de circa 3 milioane de hectare, iar suprafaÅ£a potenÅ£ial irigabilă pentru acest an este de 1,28 milioane de hectare.

Investiţiile în infrastructura princi­pală şi secundară de irigaţii trebuie făcute în paralel cu investiţiile în microsisteme de irigaţii locale, adică în sisteme de irigaţii proprii în fiecare fermă, care să fie susţinute din fonduri europene sau guvernamentale, însă prima măsură pentru realizarea obiecti­vului de a avea siguranţa apei în vremea secetoasă - tot mai prezentă în ultimii ani - este reducerea birocraţiei, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 iunie a emisiunii ZF Agropower, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

„În primul rând aş debirocratiza şi aş scoate din ecuaţie mai multe instituţii ale statului, până la factorul local cel mai cel mai apropiat de fermier. Spre exemplu, dacă azi vrem să luăm apă dintr-un râu, ar trebui să ne adresăm Apelor Române şi Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare, ca să obţinem o derogare care ţine de mediu şi nu vrei să ai de a face cu Ministerul Mediului. Parcă lucrurile au îngheţat în timp şi nu trăim în realitatea zilnică“, a spus Ionel Arion, fermier din judeţul Ialomiţa şi preşedinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Acesta susţine că discută zilnic cu fermieri, membri ai federaţiei, şi se plâng că nu pot să se conecteze atât de repede cât au nevoie la apă, pentru că autorităţile ce se ocupă de gestionarea situaţiei dau autorizaţii prea greu şi, uneori, ajung să adune recolta de pe suprafeţe pe care nu intenţionau să le irige.

România are o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de circa 3 milioane de hectare, iar suprafaţa potenţial irigabilă pentru acest an este de 1,28 milioane de hectare, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi de la Ministerul Agriculturii. Suprafaţa contractată pentru irigaţii în acest an acoperă în total 790.000 de hectare, însă până acum au fost irigate cumulat 288.000 de hectare, potrivit primei surse.

Cererea mare pentru a iriga vine în contextul în care în anumite zone ale ţării în acest an agricol au fost precipitaţii scăzute, iar în iarnă nu a fost zăpadă şi ploile de la sfârşit de primăvară şi început de vară încă nu au rezolvat lipsa apei din sol. De aceea, fermierii s-au bazat pe utilizarea apei prin infrastructura naţională pentru irigaţii, dar, unii dintre ei, şi pe propriile sisteme de irigaţii.

Fermierii din judeţul Brăila au cea mai mare suprafaţă contractată pentru a fi irigată în acest an, de 250.000 de hectare.

„Infrastructura de irigaţii a fost gândită şi construită de vechiul regim. După căderea comunismului, mare parte din sistemul naţional a fost distrus. În Brăila, de exemplu, unde avem o suprafaţă amenajată de peste 600.000 de hectare şi se irigă 250.000 de hectare, este această diferenţă din cauza faptului că vechiul sistem de irigaţii a fost distrus. Sunt fermieri care prin eforturi proprii, prin accesarea de fonduri europene, prin proiectele cu sprijinul de la Banca Mondială au refăcut canalul de aducţiune a apei, dar trebuie să se reabiliteze infrastructura principală. Ceea ce s-a făcut până acum e foarte bine, dar mai avem paşi de făcut. Prin PNRR am reuşi totuşi să atragem bani pentru sisteme de pompare a apei cu panouri fotovoltaice, astfel încât să reducem costurile cu energia, pentru că preţul creşte de la o zi la zi. Până la urmă, noi, fermierii, găsim soluţii“, a spus Gabriel Stanciu, preşedinte al Cooperativei Agricole Braicoop din Brăila, formată din fermieri ce lucrează în total circa 20.000 de hectare, pe care cultivă cereale.

România a încercat în 2020 să acceseze bani pentru irigaÅ£ii prin PNRR, dar propunerea a fost refuzată de Comisia Europeană. România a cerut pentru reÅ£eaua de apă ÅŸi canalizare, sisteme de irigaÅ£ii ÅŸi dezvoltarea reÅ£elei de gaze ar fi, în total, 4,6 miliarde de euro. Din aceÅŸtia, 4 miliarde de euro ar fi trebuit să meargă către reÅ£eaua de apă, canalizare ÅŸi sisteme de irigaÅ£ii. 

„Investiţiile în irigaţii trebuie făcute fără a clipi, doar gândindu-ne la ce se poate întâmpla dacă vine seceta, pentru că acest fenomen este din ce în ce mai prezent. Au trecut doar doi ani de la seceta din 2020 în care am trăit dezastrul pe milioane de hectare şi producţia în fermele noastre a fost aproape de zero în unele situaţii. Azi ne dorim foarte mult ca acele fonduri din PNRR să fie îndreptate şi către agricultură. Am făcut demersuri de la vremea, când se discuta despre PNRR, să fie introduse irigaţiile şi au existat discuţii la care şi noi am participat alături de ceilalţi colegi fermieri, atât la Ministerul Agriculturii, cât şi la Ministerul Fondurilor Europene, iar iniţial am crezut că totul este în regulă şi acum vedem că nu avem bani deloc pentru agricultură“, a mai spus Arion.

Totodată, acesta a precizat că investiţiile în irigaţii sunt o necesitate pentru România şi nu o opţiune, doar pentru faptul că în prezent ţara noastră produce cantitatea necesară de cereale, însă nu şi de alimente. "Investiţiile în irigaţii creează siguranţa că nu rămânem doar sub cerul liber şi ne gândim doar la ce trebuie să facă natura, că poate ne dă precipitaţii îndeajuns încât să nu folosim irigaţiile şi încât să nu investim în acest domeniu. Climă şi mediul ne demonstrează că trebuie să investim în aceste sisteme de irigaţii şi investim din diferite surse de finanţare", a întărit Arion.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a spus recent în cadrum evenimentului Farm Connect România că "ne-am străduit să îmbunătăţim infrastructura principală şi secundară şi acum venim cu sisteme locale, la nivel de fermă, microsisteme care va trebui ca în următorul exerciţiu financiar să primească mai mulţi bani". El se referă la noul Plan Naţional Strategic 2023 - 2027.

Stanciu consideră că ar trebui finalizat şi canalul Siret-Bărăgan este un proiect foarte vechi, propus încă din timpul comunismului de când a început irigarea sistematizată în România. Construcţia nu mai are nevoie de foarte mulţi bani, însă trebuie găsită o sursă de finanţare pentru a o duce la bun sfârşit.

"Sunt anumite investiţii începute care nu s-au finalizat şi din experienţele pe care le avem, un lucru început şi neterminat automat se distruge în timp. (...) Microsistemele de irigaţii sunt partea a doua a investiţiilor sau completarea sistemului naţional de irigaţii, pentru că în continuare trebuie să dezvoltăm sistemul de irigaţii pe modelul început de regimul trecut. Este foarte complicat, pentru că este un sistem care consumă foarte multă energie şi necesită multă forţă de muncă, iar microsistemele de irigaţii care se face în jurul sursei de apă permit aprovizionarea cu apă din lacurile de suprafaţă şi din apele subterane, iar ne dă valoare adăugată tuturor" a mai spus Stanciu. El crede că investiţiile în infrastructura principală de irigaţii trebuie făcute de statul român, iar după aceea investiţiile în canalele secundare sau investiţiile locale trebuie făcute de fermieri în parteneriat cu statul sau în parteneriat cu investitorii.

 

Ionel Arion, preşedinte, Federaţia Naţională Pro Agro:

Sunt fermieri care se gândesc ca acolo unde suprafaţa este irigabillă să facă trei culturi în doi ani.

 

Gabriel Stanciu, preşedinte, Cooperativa Agricolă Braicoop:

Având în vedere că energia consumată este şi subvenţionată de către Ministerul Agriculturii, plătim în jur de 200 de lei pentru a iriga un hectar, dar depinde în funcţie de treapta de pompare. La treapta a cincea sau la treapta a şasea costurile se duc până în 1.000 de lei.

 

Crinel Jurj, consultant fonduri europene:

Un sistem de irigaţii care are şi panouri fotovoltaice costă în jur de 5.000 de euro şi poate pompa de la 20 de metri cubi în sus.