ZF Agropower. Ioan Cleja, veterinar din Alba care are ambiţia de a salva porcii mangaliţa şi bazna: România trebuie să-şi protejeze rasele autohtone. În restaurante se vinde carne de mangaliţa din Ungaria, dar nu e autentică, iar noi încă nu reuşim să o dăm pe a noastră

În timp ce Ungaria le-a permis producătorilor să încrucişeze porcii de mangaliţa cu rase de carne şi să vândă produsele sub eticheta „carne de mangaliţa“, care ajunge şi în restaurantele din România, producătorii locali nu îşi pot valorifica în HoReCa şi retail carnea obţinută de la rase autohtone, a spus Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Prima problemă pe care o văd eu în momentul de faţă, poate cea mai mare, este că se aduc din Ungaria porci metişi, rase încrucişate cu mangaliţa, şi se vând la restau­rante ca fiind mangaliţa. Omul nu ştie, cumpără produsul din magazin şi ia carnea care nu-i mangaliţa, care face o reclamă proastă cărnii româneşti, adică afectează rasa“, a spus Ioan Cleja. El crede că este momentul ca statul român să trateze serios aceste rase premium, astfel încât carnea autentică de mangaliţa şi bazna să ajungă în hipermarketuri şi în lanţurile HoReCa, cu protecţie şi diferenţiere clare faţă de produsele importate. „Ungaria a ajuns la un nivel în care şi-au permis să încrucişeze porcii de carne cu mangaliţa şi să scrie că este mangaliţa. Dar noi avem rase autohtone. Noi ar trebui să ne protejăm pe noi înşine şi să existe facilitatea să cumperi şi de la procesatorii mici. Aici trebuie să intervenim, că prima verigă a lanţului e ruptă. Trebuie să laşi procesatorii mici să poată introduce carnea în hipermarket, în magazine tradiţionale sau în HoReCa“, a menţionat acesta.

Cleja spune că problema principală nu este lipsa pieţei de desfacere, ci faptul că nu sunt eliminate falsurile şi nici nu există etichetare corectă. Asociaţia pe care o reprezintă a participat la peste zece întâlniri cu autorităţile, însă situaţia din piaţă rămâne neschimbată. Medicul veterinar, el însuşi crescător de porci Mangaliţa şi Bazna, explică faptul că oferta din Ungaria domină zona HoReCa. „Dacă mergi în restaurante, nu există oraş mare din România, cu peste 50-60.000 de locuitori, care să nu aibă cel puţin un restaurant ce pretinde că vinde carne de Mangaliţa. În oraşele mari, cum e Bucureştiul, pot fi 50-60 astfel de restaurante, poate chiar 100. La Cluj-Napoca estimez că sunt 20-30 de localuri care vând ca Mangaliţa, însă în realitate nu este vorba de carne autentică, de Mangaliţa rasă pură”, afirmă el.

În România, sunt 20.000 de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna. Ioan Cleja spune că aceste rase nu vor ajunge niciodată să reprezinte mai mult de 1-2% din totalul creşterii de porci la nivel naţional, în jur de 3,4 milioane de porci, iar tocmai raritatea acestor rase justifică nevoia lor de susţinere.

El explică faptul că Asociaţia desfăşoară activităţi profesioniste de monitorizare genetică. „Realizăm genotipare, recoltăm probe de sânge şi le trimitem la laborator pentru a determina anumite date genetice, astfel încât să identificăm indivizii, să evităm consangvinizarea şi să dezvoltăm linii corecte.” În prezent, în România există între 3.000 şi 4.000 de porci Mangaliţa şi Bazna cu pedigree, însă numărul total al animalelor din aceste rase este mai mare.

De ce e importantă rasa?

Ambiţia medicului veterinar Ioan Cleja este de a nu lăsa porcul Bazna să dispară, o rasă obţinută de ţăranii din comuna Bazna, judeţul Sibiu, acum circa 150 de ani. Povestea implicării sale în salvarea raselor autohtone a început în urmă cu două decenii şi are legătură cu tatăl său.

„Eu am început acum vreo 20 de ani. Totul a plecat de la ideea că m-a chemat într-o zi taică-meu, când a tăiat porci de carne, şi a zis: «Măi, copile, nu-i bună carnea.» Şi nu că el trăieşte undeva în câmp, izolat, la ţară, şi a mâncat numai carne de porc până acum. Noi aveam numai Bazna până atunci, cu asta am crescut. După care, taică-meu a luat un porc alb, gras, şi a constatat că nu are carnea bună. El fusese obişnuit cu gustul autentic al cărnii pe care o aveam atunci şi, din cauza asta, nu înţelegea. Nu pricepea cum e să mănânci altă carne de porc decât carnea aia cu gust”, a spus Cleja.

Astfel, a constatat că în România nu mai existau aproape deloc porci din rasa Bazna. Tatăl său l-a rugat să îi găsească porcii cu care fusese obişnuit, porci Bazna, iar el a început să caute. După aproximativ şase luni, a avut şansa să găsească un vier în Alecuş (judeţul Alba). Aşa a început totul.

„Am început cu 20 de scroafe, plus tineret, vreo 70 de capete per total. Cândva aveam şi mai mulţi, dar situaţia, odată cu apariţia pestei porcine, m-a obligat să mă rezum la efectivul acesta. A fost o perioadă când aveam şi 70 de scroafe, dar, dar a apărut pesta porcină şi era un risc mai mare. Acum am 20 de scroafe şi 300 de porci pe an. Eu cred că e suficient”, a spus dr. medic veterinar Ioan Cleja.

Ioan Cleja deţine ferma la Blaj, judeţul Alba. El a menţionat că, după Revoluţie, porcii Bazna au fost încrucişaţi cu vieri de carne, ceea ce a dus la pierderea purităţii rasei. În acest context, Cleja a fondat Asociaţia Crescătorilor de Porci din Rasa Bazna, înregistrată oficial la 7 februarie 2017, şi a ridicat problema acordării ajutorului de minimis prevăzut de HG 9/2018. În prezent, crescătorii primesc circa 3.000 de lei anual pentru fiecare scroafă, ca formă de sprijin financiar.

Saţii, când au plecat în diverse etape ale istoriei, din România, au strecurat cu ei în bagaje şi nişte exemplare Bazna. Acolo, nemţii au descoperit că-i un alt gust al cărnii faţă de cea obişnuită, pe care o găseau de vânzare la raft, şi mai mulţi fermieri au început să promoveze rasa. Carnea de Bazna e produs de lux în Stuttgart, de exemplu, dar se vinde şi în hotelurile exclusiviste din Tokyo şi New York, la preţuri foarte mari.

„Tocmai de aceea noi ar trebui să scoatem produsele care nu sunt corecte de pe piaţă. Noi am vorbit cu autorităţile, dar încă se coagulează foarte greu lucrurile astea în timp. Ar trebui ca statul român să ia măsuri ferme. Din punctul meu de vedere, trebuie să mergem la autorităţi până când producătorii români au posibilitatea de a avea un cadru legislativ cât mai simplificat şi cât mai uşor”, a menţionat ea.

Legislaţia europeană este destul de complicată şi îngrădeşte anumite mişcări ale animalelor spre abator. Cleja crede că producătorii ar trebui să vândă direct spre piaţa locală. „Eu cred că, în momentul în care noi intrăm în hipermarketuri şi în HoReCa, am putea să ne dezvoltăm mult mai mult, iar românul ar putea să mănânce o carne corectă, bună, cu gust autentic”, spune el.

„Dacă carnea românească nu e în magazine, ca stat nu faci o defavoare producătorului român, ci, în primul rând, faci o defavoare rasei şi calităţii, pentru că dacă vinzi în restaurante din Ungaria, vinzi un hibrid de carne.”