ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Ionuţ Lupu, director, Asociaţia Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo“: În Franţa sau în Olanda, trei, patru familii de tineri se asociază să ducă mai departe afacerile şi lucrează prin rotaţie, pentru că au nevoie să meargă iarna la schi şi vara la mare

30.11.2022, 00:05 Autor: Florentina Niţu

Fermierii din vestul Europei au găsit o cale să-şi asigure continuitatea businessului şi, totodată, să atragă tinerii în acest sector. Astfel, în Franţa sau în Olanda, trei, patru familii de tineri se asociază să ducă mai departe afacerile puse pe picioare în urmă cu o generaţie sau chiar mai multe şi lucrează prin rotaţie, pentru că au nevoie şi de timp liber, „un lux“ în zootehnie, potrivit lui Ionuţ Lupu, director al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo“.

„În Franţa sau în Olanda, trei, patru familii de tineri se asociază şi îşi pun toate resursele într-un singur loc. Am avut o vizită de curând în aceste ţări şi tinerii spuneau că au nevoie să meargă iarna la schi, vara la mare, că au nevoie să petreacă weekendurile cu familia şi lucrează prin rotaţie. Sunt variante pe care le pot lua în calcul şi fer­mierii mici din România“, a afirmat Ionuţ Lupu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

În România, mulţi dintre antreprenori nu au creat un plan de continuitate a afacerii, iar agricultura nu este un domeniu foarte atractiv pentru tineri, cu toate că s-a tehnologizat destul de mult şi oferă salarii mari, pentru că, în cazul unei ferme de vaci de lapte, mulsul începe dimineaţa la 04:00 şi activitatea din fermă se termină târziu în noapte. „Astfel, tinerii nu mai simt o atracţie în a-şi petrece toată viaţa într-o fermă“, a subliniat Lupu.

„Componenta umană este extrem de importantă şi va deveni şi mai importantă, pentru că intervine partea socială a activităţii, căci vorbim de o activitate în care zi lumină trebuie să fii prezent. (...) Fermierii mari au adus forţă de muncă din ţările asiatice şi vor mai aduce. Abandonul activităţii are loc când nu mai găsesc oameni care să facă lucrurile de bază: operatori pentru sala de muls sau tehnicieni, de exemplu“, a mai spus Lupu.

Asociaţia „HolsteinRo“ este a fost „nfinţată acum mai bine de un deceniu şi reprezintă circa 60 de fermieri producători de lapte din ţară. Lupu menţionează însă că în România nu există un specific naţional, o tradiţie sau o cultură pentru a creşte vaci într-un sistem comercial. „Acest lucru a fost dezvoltat în perioada comunistă, iar la începutul anilor ’90, mulţi fermieri au făcut mici ferme, care ulterior au crescut“, a explicat el.

Astfel, acum România are 2 milioane de capete de bovine, dar dezvoltarea fermelor nu a avut loc într-un mod strategic sau organizat, ci în funcţie de cum au simţit investitorii piaţa. „În centru, în Ardeal şi în nord avem o zonă în care fermierii lucrează împreună cu familia în ferme şi sunt ferme mici, de 30-100 de capete. Fermele comerciale, care au în medie peste 250-300 de capete, sunt în zonele în care se produce intensiv porumbul siloz – furaj de bază în producţia laptelui – şi mă refer la Botoşani, Iaşi, Vaslui, sudul Munteniei, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Giurgiu, chiar şi sudul Ardealului, Alba, Hunedoara şi Banatul“, a explicat el.

În 2021, circa 800 de companii au avut cod CAEN de creştere a bovinelor de lapte, cu 80 mai puţine decât în 2008, arată datele de la Registrul Comerţului. Anul trecut, veniturile totale realizate de businessurile din acest sector au sărit de 900 de milioane de lei, iar numărul de angajaţi a fost de 2.700, cu 150 de persoane mai puţin decât în 2008, conform aceleaşi surse. Olandezii de la DN Agrar deţin pe plan local cea mai mare fermă de vaci, de peste 10.000 de capete.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny