ZF Agropower. IRUM, producătorul de tractoare din judeţul Mureş, cu 500 de angajaţi: Am făcut un ecosistem atractiv pentru tinerii ingineri români la Reghin şi reuşim să repatriem şi să relocăm specialişti. Şeful centrului nostru de cercetare-dezvoltare este un inginer român care a profesat mulţi ani în afară, la companii concurente

Găsirea şi păstrarea resurse­lor umane calificate a deve­nit una dintre cele mai mari provocări ale companiilor româneşti, mai ales în do­me­niile tehnice, unde tot mai mulţi tineri, în special ingineri, aleg să îşi construiască o carieră în străinătate, atraşi de salarii mai mari şi de perspective mai clare de dezvol­tare. Cu toate acestea, producătorul de trac­toare IRUM din Reghin, judeţul Mureş, companie cu capital românesc, de­ţinută de familia Oltean şi cu aproximativ 500 de angajaţi, încearcă să inverseze acest trend. Prin investiţii susţinute în cercetare-dezvoltare, crearea unui ecosistem indus­trial stabil şi oferirea unor condiţii de lucru atractive, IRUM a reuşit să atragă ti­neri ingineri din oraşe mari din Ro­mânia la Reghin, dar a şi repatriat specialişti români care au lucrat ani la rând în companii internaţionale de top din domeniul utilajelor.

„Partea de resurse umane este o situ­aţie des­tul de dificil de gestionat, însă dacă îţi do­reşti cu ade­vărat să găseşti oameni, se poate. Noi am încercat să construim la Reghin un ecosistem atractiv pentru tinerii ingineri ro­mâni şi, de ce nu, chiar să reuşim să repatri­em specialişti care lucrează în străinătate. Din această perspectivă, am avut succes. De exemplu, şeful centrului nos­­tru de cercetare-dezvoltare este un ingi­ner român care a pro­fesat mulţi ani în afară, inclusiv la companii concurente de-ale noastre. Am reuşit să-l atragem înapoi în ţară, motivat de dorinţa de a construi un produs românesc“, a spus Andrei Oltean, director de dezvoltare în cadrul IRUM Reghin, companie deţinută de părinţii săi, Mircea şi Violeta Oltean.

IRUM produce în fabrica din Reghin tractoare şi utilaje TAF (tractoare articu­late forestiere), utilaje agricole, încărcătoa­re, transportoare, echipamente pen­tru între­ţinerea drumu­rilor forestiere, însă fa­brică şi piesele aferente acestora. În medie, într-un an, are capacitatea să facă 2.000-3.000 de tractoare cu cei peste 500 de angajaţi.

Recent, IRUM a investit într-un centru propriu de cercetare-dezvoltare, unde sunt proiectate şi dezvoltate produse noi, o iniţiativă unică la nivel privat în regiune în acest domeniu, a susţinut Andrei Oltean. Nu este o direcţie uşor de susţinut, întrucât presupune alocarea unor resurse semnifica­tive, însă familia sa şi-a dorit să demonstre­ze că şi în România se poate la standarde înalte, şi că aceste produse pot fi ulterior ex­portate. Astfel, încă de la preluarea fir­mei, tot profitul a fost reinvestit în dez­voltarea ei, cu convingerea că o fabrică românească poate avea un impact economic şi social real în comunitatea din care face parte.

„Este esenţial să creezi o infrastructură care să le permită angajaţilor să lucreze la un standard occidental. Cazul repatrierii e doar un exemplu. Suntem foarte mândri că am reuşit să aducem înapoi în ţară mai mulţi specialişti români, oferindu-le o alternativă sănătoasă de carieră aici, acasă. (...) Recent, am recrutat un manager care activa în Bucureşti. Văzând că are opţiunea de a lucra într-o zonă cu aer mai curat, mai liniştită, nu a ezitat să accepte oferta noas­tră şi a decis să se relocheze în zona Reghi­nului“, a completat Andrei Oltean.

Cât despre Reghin, el afirmă că oraşul stă foarte bine din punct de vedere indus­trial. În zonă sunt mai multe afaceri puter­nice, inclusiv cea mai mare fabrică de viori din Europa. „Este un oraş destul de efer­ves­cent, iar un avantaj important este şi a­propierea de Târgu-Mureş - suntem la doar 30 km. O parte dintre colegii noştri locuiesc acolo şi fac naveta, având mai multe opţiuni pentru petrecerea timpului liber.“

Andrei Oltean a mai spus că procesul de recrutare continuă, compania făcând în permanenţă angajări pentru a acoperi ne­voi noi apărute în zone-cheie ale activităţii, obiectivul pe termen lung fiind creşterea businessului şi consolidarea unei poziţii în care compania să aibă în mod constant nevoie de noi angajaţi, odată cu extinderea.

Aşteptări de la 2025: Rabla pentru tractoare, motor de creştere a afacerii

Programul „Rabla pentru tractoare“, mult aşteptat de fermieri, s-a blocat chiar în timpul înscrierilor de la jumătatea lunii mai, din cauza cererii uriaşe, pentru că fon­durile au fost alocate pe principiul „primul venit, primul servit“. Programul, gestionat de Administra­ţia Fondului pentru Mediu, are un buget total de 500 de milioane de lei şi prevede o contribuţie de până la 55.000 de euro pentru fiecare beneficiar.

Acum, relansarea acestuia este aştep­tată cu nerăbdare de fermieri şi de producă­torii locali de utilaje agricole, pentru care acest sprijin financiar este un factor de creş­tere în lanţul de business. Miza este mare, într-un context în care mecanizarea agricul­tu­rii româneşti este încă departe de nivelul ţărilor vest-europene, în fermele mici şi medii.

Suma alocată prin programul Rabla, de 55.000 de euro, este una foarte atractivă şi reprezintă un real ajutor, mai ales pentru tinerii fermieri, care beneficiază şi de un procent mai mare de finanţare.

Este un program util şi binevenit, iar dacă va fi pus în aplicare, ar fi avut un impact real, a menţionat Oltean.

„În momentele în care se anunţau paşii din programul Rabla, ne-am putut da seama că există o cerere foarte mare, iar ceea ce s-a întâmplat în sesiunea de înscriere de acum câteva săptămâni, faptul că 24.000 de fermieri au încercat să acceseze acest program, cred că spune totul“, a menţionat Oltean.

Compania, pe zona de tractoare agricole, are produse de la aproximativ 10.000 de euro şi ajungem până la un maximum de 70.000–80.000 de euro. Pe zona de tractoare forestiere, depăşeşte 100.000 de euro, ajungând chiar până spre 200.000 de euro, în funcţie de model.

„În principiu, programul Rabla din acest an a avut alocate fonduri care au permis aprobarea a aproximativ 2.300 de dosare, dintr-un total de aproximativ 24.000 de cereri depuse. Noi trăim cu speranţa că o parte semnificativă dintre cele peste 2.300 de dosare aprobate se va îndrepta şi către producătorii locali. În ceea ce priveşte capacitatea noastră de producţie anuală, ea este destul de flexibilă – putem ajunge la 2.000, chiar până la 3.000 de unităţi, cu infrastructura de care dispunem în prezent“, a mai afirmat el.

IRUM a fost un susţinător al unui asemenea program - Rabla pentru tractoare, care ar fi primul program, din ultimii 30 de ani, adresat fermierilor mici. „Dacă ne dorim să dezvoltăm şi acest segment al agriculturii româneşti, al fermelor mici, este foarte important ca acest tip de fermier să aibă acces la finanţare. Ce este bun în acest program Rabla este faptul că este, practic, printre puţinele programe în care tu, ca persoană fizică, poţi să accesezi o finanţare. Pentru că ştim: în rest, în zona de fonduri europene, lucrurile sunt mult mai complexe şi este mult mai greu să ai acces.“

Astfel, acum sunt mii de fermieri care aşteaptă finanţare din zona aceasta şi, până când nu este claritate legat de programul Rabla, nu se fac investiţii, iar acest program, chiar şi în forma actuală, are un efect asupra modului în care piaţa de utilaje agricole funcţionează în România. „Aşteptăm cu sufletul la gură, pentru că ne afectează destul de tare toată povestea asta şi s-a creat un vid în piaţă“, a precizat Oltean.

El afirmă că este un program gândit pentru fermele mici şi medii, unde ai nevoie şi de tractoare mai mici. „E clar că, până acum, fermele mari au beneficiat de diverse forme de sprijin prin fonduri europene, însă consider că a venit momentul ca atenţia să se îndrepte şi către fermele mici şi medii. Să nu uităm că în România există peste 2,9 milioane de exploataţii agricole, iar dintre acestea doar aproximativ 15.000 pot fi considerate ferme mari. Se pune, aşadar, întrebarea: ce facem cu restul?“

Până acum, nu a existat o strategie clară în ceea ce priveşte aceste exploataţii mici, a adăugat el, iar acum ar fi momentul potrivit să ne concentrăm şi pe această zonă şi să valorificăm o resursă extrem de importantă pe care o avem ca stat: potenţialul agricol al României. „Este încă un sector cu foarte mult potenţial nedezvoltat.“

Pe lângă faptul că vindem în România – care rămâne, până la urmă, fundaţia noastră comercială – exportăm şi în afara ţării. Piaţa din România este, aşa cum se întâmplă în cazul oricărui producător din lume, baza pe care ne-am construit activitatea. Fiecare producător îşi dezvoltă afacerea plecând de la piaţa locală, iar pentru noi lucrurile nu stau diferit.

Exportăm, în principal, tractoarele agricole în Europa de Est. Avem, de exemplu, un punct de lucru propriu în Budapesta, cu showroom, service şi toate cele necesare. În ceea ce priveşte tractoarele forestiere, suntem deja prezenţi la nivel global – avem dealeri în America de Sud, Africa de Sud, America Centrală, Georgia şi alte ţări în care tipologia de exploatare este similară cu cea din România.

Nu este uşor să facem faţă acestui nivel de activitate, dar suntem foarte mândri de ceea ce realizăm la Reghin. Suntem, credem noi, printre puţinii – dacă nu chiar singurii – producători de tractoare agricole şi forestiere din Europa de Est. Ţări precum Ungaria sau Bulgaria nu au un asemenea producător local, iar asta ne oferă şi mai multă responsabilitate, dar şi motivaţie.

Sunt încă foarte multe tractoare vechi în exploatare, iar consumul acestora este, de exemplu, este chiar şi dublu faţă de tractoarele din generaţia nouă. Doar prin simpla înlocuire cu echipamente moderne se obţine o economie semnificativă de combustibil şi, implicit, de costuri. Şi asta e doar o parte din problemă. În zona fermelor mici există şi situaţii în care nu se lucrează nici măcar cu tractoare vechi, ci încă se folosesc metode tradiţionale, inclusiv cu cai. „Asta arată cât de multe lucruri trebuie făcute în direcţia mecanizării, pentru a putea construi o fundaţie solidă. De-abia după ce punem bazele, putem vorbi despre paşi spre viitor – cum ar fi Agricultura 4.0. Momentan, în România, nu avem nici măcar această fundaţie.“

Dacă ne uităm la exemple din ţări mai dezvoltate, observăm că acolo modelul fermelor de familie este foarte bine reprezentat şi aduce plusvaloare regiunilor rurale. Aceste ferme contribuie nu doar economic, ci şi cultural – păstrează tradiţiile, menţin echilibrul rural, conservă identitatea comunităţilor. La noi, multe zone rurale sunt tot mai depopulate, a menţionat reprezentantul IRUM.

„Pentru ca lucrurile să se schimbe pe termen lung, trebuie să existe o strategie naţională clară. Trebuie creată o fundaţie solidă, ca să avem o bază reală pe care să construim, nu doar pentru azi, ci şi pentru următorii 50 de ani. Aducerea unui utilaj nou într-o fermă mică rezolvă o problemă punctuală, dar nu e suficient. Sunt multe alte lucruri care trebuie abordate, inclusiv componenta educaţională. Fermierii mici trebuie sprijiniţi şi învăţaţi cum să transforme activitatea lor într-un business profitabil. Trebuie să le arătăm care sunt elementele de bază pe care să le urmeze pentru a putea aduce plusvaloare muncii lor zilnice“, a spus Andrei Oltean.

De exemplu, un producător mare îşi poate construi strategia pe următorii 5–10 ani pornind cu 4–5 proiecte în paralel, testând mai multe direcţii – cum ar fi tractoare electrice sau soluţii hibride. Ei pot „juca la mai multe capete“. Un fermieri mic, neavând acelaşi buget încă de la început, trebuie să aleagă foarte atent direcţia. „Nu ne permitem paşi greşiţi, pentru că o decizie eronată înseamnă bani pierduţi, resurse consumate inutil.“

Familia Oltean din Reghin, care deţine grupul de firme Maviprod-IRUM, mizează pentru anul în curs pe o cifră de afaceri consolidată mai mare cu 10% faţă de anul trecut, când afacerile s-au menţinut la un nivel apropiat de cel din 2023. Grupul de firme a realizat în 2023 o cifră de afaceri totală de aproximativ 60 mil. euro, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei.