ZF Agropower. Liceele agricole trebuie să fie pe radarul autorităţilor şi al părinţilor pentru că 20% din locurile de muncă create până în 2030 vor fi în agricultură. În prezent, România are 57 de licee cu profil preponderent agricol, faţă de 120 acum două decenii

♦ Anual, agricultura reprezintă 4-5% din PIB ♦ Romania are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură din Uniunea Europeană, peste 20%, circa 2 milioane de persoane fiind active în agricultura de subzistenţă ♦ Deficitul de personal calificat din acest domeniu este estimat la 10-15%.

Învăţământul liceal agricol din România are un imens potenţial, în contextul în care noile strategii euro­pene se creionează în jurul fer­mei de familie, cât şi al conservării biodiversităţii, care ar putea fi atuuri pentru România, având în vedere fermele multe şi mici şi diversitatea peisajelor pe care le are. În plus, cele mai multe locuri de muncă create la nivel naţional până în 2030, peste 20%, vor fi destinate lucrătorilor calificaţi în agricultură şi pescuit.

„Centrul Român de Politici Europene estimează că în România cele mai multe locuri de muncă create până în 2030 vor fi destinate lucrătorilor calificaţi în agricultură şi pescuit. Peste 20% din totalul locurilor de muncă care vor fi create vor fi în domeniul agricol. Putem spune că liceele agricole trebuie să fie pe radarul autorităţilor publice, al investiţiilor şi al interesului elevilor, pentru că sectorul performează din ce în ce mai bine“, a spus Alexandra Toderiţă, director executiv al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

Ea a adăugat că noile tehnologii pot face din agricultură unul dintre sectoarele fanion ale economiei şi „credem că există un imens potenţial pentru revitalizarea satului românesc şi a scăpării migraţiei, fenomen care nu a fost destrămat nici de pandemie“.

În prezent, în România sunt 57 de licee cu profil preponderent agricol, faţă de 120, acum două decenii. În acest an, aproape 2.500 de absolvenţi de gimnaziu s-au înscris la un liceu cu profil agricol din România, potrivit datelor centralizate de fundaţia World Vision România în cadrul programului „Creştem prin Educaţie Agricolă“. Printre cele mai căutate specializări au fost cele de tehnician veterinar, tehnician economic, tehnician analize produse alimentare sau tehnician horticultor, cu rate de ocupare frecvent de peste 90%, potrivit sursei citate anterior.

„În 2020 – 2021 erau 6.886 de elevi înscrişi la liceu în domeniul agricol, în scădere faţă de 2016, când erau 9.200 de elevi. La anumite profile locurile se ocupă în totalitate, dar în zootehnie rămân locuri neocupate, pentru că nici părinţii şi nici copiii nu au viziunea potenţialului agriculturii moderne“, menţionează Toderiţă.

Marinela Culea, director al Colegiului Tehnologic Cezar Nicolau Brăneşti, spune că un număr de 72 de elevi s-a înscris anul acesta în clasa a IX-a şi locurile au fost ocupate în prima etapă. Ea precizează că a reuşit să atragă elevii prin strategia de promovare, prin proiectele pe care le derulează şcoala, în special cele Erasmus, prin care elevii fac practică în Europa.  

„Din 2019, cu finanţare în 2020, am simţit şi noi o mână întinsă de autorităţi. În 2020 am primit 175.000 de lei, iar anul acesta am primit 225.000 de lei din partea Ministerului Agriculturii, pentru a încerca să revigorăm învăţământul agricol. Aceşti bani au ca destinaţie investiţii în utilaje şi dotări în şcoală“. 

Marinela Culea crede că ar fi mult mai interesant dacă în România s-ar vorbi mai mult despre învăţământul profesional dual în agricultură, dar este dificil să găseşti fermieri şi dealeri de utilaje care să-şi dorească să adopte minimum cinci elevi. În prezent, doar 300 de elevi studiază astfel. „Pentru o şcoală, să facă o clasă în învăţământ profesional dual cu mai mult de patru operatori economici pentr o clasă este extrem de dificil.“

De asemenea, Cristian Lungu, preşedinte, Asociaţia Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud, care are şi propria fermă de cereale de peste 300 de hectare în judeţul Ilfov şi o fermă de bovine de 50 de capete, crede că tinerii trebuie motivaţi să rămână în ţară, menţionând că e nevoie de implicare din partea şcolilor, a fermierilor şi a statului.

„Fără doar şi poate sunt dispus să plătesc mai mult pentru un specialist şi trebuie să ne gândim serios la acest lucru în viitor. Lipsa forţei de muncă într-o fermă este dramatică. Toate fermele mari se vor redimensiona în maximum cinci ani. Menţinerea fermei de familie ar trebui făcută foarte bine, pentru că forţa de muncă existentă într-o familie dimensionează mărimea fermei, din cauza lipsei forţei de muncă. Un tractor sau o combină este o uzină şi trebuie să fie înţeleasă foarte bine“, a menţionat el.

Acesta a adăugat că vede mulţi tineri şcolarizaţi părăsind ţara cu diploma în mână, pentru că tentaţiile sunt foarte mari din afară. În Marius Ogrzeanu, fondator al agenţiei de recrutare Agribusiness Job susţine că lipsa de forţă de muncă este în toată lumea, iar bătălia pentru specialişti se dă la nivel global.

„Tinerii noştri, de fapt, nu s-au născut în România, ei s-au născut în Europa. Cred că asta este noua paradigmă şi când le promovezi un job trebuie să iei asta în calcul. Un fermier român este dispus să plătească mai mult, nu 100% cât unul din străinătate, dar 70-80%, iar dacă le arătăm tinerilor cu cât rămân la final, ar putea rămâne în ţară. Se poate câştiga bine în România, dacă eşti specialist“, susţine Marius Ogrzeanu.

Salariul de pornire pentru un tehnician veterinar fără studii superioare este de 2.000 de lei, dar au fost şi situaţii în care un inginer agronom priceput, proaspăt absolvent de facultate, şi-a negociat un salariu de pornire 3.500-3.700 de lei net. „Companiile cer două lucruri: candidaţi care să cunoască sau care să aibă dorinţă de a învăţa şi tineri serioşi şi responsabili.“

El crede că pentru a atrage elevi în instituţiile de învăţământ cu specific agricol, promovarea trebuie făcută atât către elevi, cât şi către factorii decidenţi, părinţii. „Dacă un părinte nu vede atractiv acest domeniu este greu ca un copil să îl aleagă. Din decizie, 70-80%, este luată de către părinte.“

„Sectorul agroalimentar este o maşină atractivă, iar dacă este o maşină atractivă trebuie să îi dai şi un şofer bun. Astfel, pe cei pasionaţi de condus trebuie să îi înveţi cum să conducă. Noi – liceul, universitatea, firma de recrutare, îl ajutăm să se ghideze, dar mai întâi trebuie să îi arătăm părintelui maşina per ansamblu, care nu mai este acea căruţă trasă de cai“, a mai spus Ogrezeanu.

 

Alexandra Toderiţă, director executiv, Centrul Român de Politici Europene:

► În noile strategii europene, Europa investeşte din ce în ce mai mult în fermele de familie, în conservarea biodiversităţii, în venituri extra pentru fermieri, toate acestea fiind atuuri pentru România cu fermele ei multe şi mici, cu diversitatea peisajelor şi potenţialul de dezvoltare.

► În 2020 – 2021 erau 6.886 de elevi înscrişi la un liceu în domeniul agricol, în scădere faţă de 2016, când erau 9.200 de elevi. La anumite profiluri locurile se ocupă în totalitate - cele mai căutate sunt veterinar şi tehnician, dar în zootehnie rămân locuri neocupate, pentru că nici părinţii şi nici copiii nu au viziunea potenţialului agriculturii moderne.

 

Marinela Culea, director, Colegiul Tehnologic Cezar Nicolau Brăneşti: 

► Anul acesta, clasele de liceu au fost ocupate în prima etapă. Am reuşit să atragem elevii prin strategia de promovare, prin proiectele pe care le derulăm - avem proiecte în agricultură, dar şi Erasmus, prin care elevii fac practică în Europa. Pe domeniul agriculturii elevii participă la proiecte de tipul meseriile viitorului în agricultură.

► Din 2019, cu finanţare în 2020, am simţit şi noi o mână întinsă de autorităţi. În 2020 am primit 175.000 de lei anul acesta am primit 225.000 de lei din partea Ministerului Agriculturii, pentru a încerca să revigorăm învăţământul agricol. Aceşti bani au destinaţie investiţii în utilaje şi dotări în şcoală.

 

Marius Ogrzeanu, fondator, Agribusiness Job

► Am făcut o vizită în Elveţia, în ferme mici, de 10-40 de animale, iar acei văcari erau foarte mândri de mica lor gospodărie, de unitatea lor de procesare, încât păreau directori, deşi erau doar businessuri de familie şi cred că trebuie să ridicăm stima de sine şi noi.

► Pentru un tehnician veterinar fără studii superioare salariul porneşte de la 2.000 de lei. Am avut şi situaţii în care un inginer agronom priceput şi-a negociat un salariu de pornire de 3.500-3.700 de lei net. Fermierul nu are de ce să nu plătească, dacă vede că există interes.

 

Cristian Lungu, preşedinte, Asociaţia Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud:

► Lipsa forţei de muncă într-o fermă este dramatică. Toate fermele mari se vor redimensiona în maximum 5 ani. Menţinerea fermei de familie ar trebui făcută foarte bine, pentru că forţa de muncă existentă într-o familie dimensionează mărimea fermei, din cauza lipsei forţei de muncă.

► Tinerii trebuie motivaţi să rămână în ţară, pentru că eu îi văd şcolarizaţi şi părăsind ţara cu diploma în mână. Tentaţiile sunt foarte mari din afară, dar eu am văzut ce se întâmplă în străinătate, din propria exeprienţă - munca de acolo este foarte grea şi condiţiile la fel, numai că ei trebuie să înţeleagă asta şi atunci poate rămân aici.