ZF Agropower. Liviu Miron, prorector, Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi: „Avem un proiect de 15 mil. lei de transfer de informaţie ştiinţifică în bioeconomie între mediul universitar şi mediul agricol. Pe lângă el, mai avem peste 15 proiecte în derulare“

Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi, cu peste 4.500 de studenţi, are în prezent în derulare peste 15 proiecte de cercetare. Unul dintre cele mai importante este pentru transfe­rul de informaţie ştiinţifică în bioeconomie între mediul universitar de cercetare şi me­diul economic agricol, potrivit lui Liviu Miron, prorectorul instituţiei de învăţământ.

„Avem un proiect de transfer de informaţie ştiinţi­fică din domeniul bioecono­miei între mediul universitar de cercetare şi mediul economic agricol. Acest lucru îl imple­mentăm printr-un proiect în valoare de aproximativ 15 mi­lioane de lei, finanţat prin Programul Operaţional de Competitivitate, intitulat AgriEcotec. Pe lângă acest proiect, avem în derulare peste 15 alte proiecte, dintre care unele vizează formarea de noi compe­tenţe digitale pentru studenţi, masteranzi şi docto­ranzi“, a spus Liviu Miron în emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

În cadrul universităţii au un mediu de cercetare, poate chiar unic în Români, a men­ţionat Miron, în care dispun de camere de creştere, numite fitotron, în care pot imita toate condiţiile climatice de pe glob, biomanipulând diferiţi factori. „Astfel, putem sprijini oamenii de afaceri din mediul econo­mic, oferindu-le sfaturi ba­zate pe cercetările noastre despre ce tipuri de culturi se potrivesc cel mai bine pe terenurile lor“, a precizat el.

În 2025, prorectorul a afirmat că universitatea desfă­şoară mai multe proiecte de cercetare decât în anul pre­cedent, deşi, în valoare abso­lută, finanţarea a fost la ju­mătate faţă de 2021, când s-au realizat numeroase proiecte.

Această scădere, de la mai multe milioane la doar câteva milioane de euro, afectează viaţa academică.

Acum, Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi vrea să investească fonduri proprii să se alinieze la cerinţele mediului antre­pre­norial privind meseriile emergente şi să moder­nizeze laboratoarele prin achiziţia de infrastructură digitală. În prezent, folosesc tehnologii avansate, precum drone pentru însămânţare, fertilizare şi monitorizarea culturilor. De asemenea, a pus în discuşie creşterea salariilor cercetătorilor.

„Problema este cum reuşim să introducem cercetarea noastră în mediul economic privat agricol şi să îl orientăm spre cunoaşterea obţinută. Acest acces la cunoaştere trebuie valorificat şi în ferme, deoarece în universităţi îl valorificăm prin utilizarea unor infrastructuri de cercetare“, a menţionat Liviu Miron.

El a subliniat că o modalitate principală de a pătrunde în mediul economic agricol este prin studenţii care efectuează stagii de practică la cei mai buni fermieri din zona Moldovei. Astfel. o mare parte dintre proiectele Universităţii sunt cofinanţate de mediul de afaceri, care pun umărul la finanţarea europeană şi naţională. Totuşi, aceste proiecte au valori relativ reduse. Deşi există numeroase iniţiative şi colaborări cu sectorul privat, finanţarea rămâne la limită, similar poziţiei României faţă de partenerii europeni, care beneficiază de resurse mai consistente pentru cercetare. Mai mult, aşteptările privind o creştere a finanţării guvernamentale pentru educaţie şi cercetare sunt tot mai scăzute, pentru că de două decenii investiţiile în cercetare au fost constant neglijate de autorităţi, fiind plasate la coada priorităţilor naţionale.

Un proiect de cercetare, coordonat de Liviu Miron, finanţat cu câteva sute de mii de euro, analizează influenţele creşterii temperaturii asupra vectorilor de transmitere a bolilor, precum ţânţarii, căpuşele, flebotomii şi alte insecte. Aceste specii sunt responsabile pentru răspândirea unei game largi de virusuri şi bacterii, ceea ce duce la apariţia unor boli noi, pentru care răspunsul medical şi epidemiologic este adesea insuficient. Studiul devine cu atât mai relevant în contextul depăşirii pragului de 1,5°C al încălzirii globale, estimat iniţial pentru anul 2030, care favorizează reapariţia şi extinderea unor patologii emergente.

De asemenea, Universitatea derulează un alt proiect, realizat în parteneriat cu cinci universităţi din România şi coordonat de Universitatea Politehnica din Bucureşti, care investighează modificările bazinelor hidrografice, inclusiv fenomenul de secare masivă a unor lacuri. Un exemplu studiat în cadrul acestui proiect este lacul Siutghiol, unde reducerea volumului maxim de apă afectează întregul ecosistem acvatic şi mediul înconjurător.

„Prin acest proiect, se urmăreşte implicarea activă a studenţilor din diverse facultăţi, stimulându-le interesul pentru cercetare încă din perioada studiilor, în speranţa că vor contribui la găsirea unor soluţii pentru stabilizarea şi protejarea ecosistemelor afectate de schimbările climatice“, a explicat Miron.