ZF Agropower. Louisa Gorban, CEO, Rail Hub Transylvania: În Vest, transportul intermodal este mult mai ieftin decât aici şi prognozele nivelului apei sunt mai precise. Exportăm săptămânal cereale, fără întârziere

♦ Terminalul intermodal din Arad al Rail Hub Transylvania reprezintă un avantaj economic şi datorită zonei în care este situat, în vestul ţării, cu acces mai facil la vestul Europei.

Transportul intermodal pentru cereale în România este mai scump şi poate avea întârzieri faţă de cele din Benelux şi Germania, spune Louisa Gorban, manager al Rail Hub Transylvania, com­pania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad şi care a pus în mişcare primul tren combo, format din vagoane conven­ţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi portul Constanţa.

„Am observat că în Benelux şi Germania, pe canale, transportul inter­modal este mult mai ieftin şi există o predicţie mai bună a nivelului de apă, ceea ce aduce stabilitate. În ultimul an, exportăm săptămânal cereale în containere către Belgia, Olanda şi Germania, iar până acum nu am avut niciodată întârzieri din cauza nivelului scăzut al apei sau a altor pro­bleme. Diferenţa este evidentă (între România şi ţările din Vest – n. red.) şi se simte lipsa investiţiilor făcute la timp. Aceste aspecte sunt discutate mult, dar se pun în practică mai greu decât ne-am dori“, a afirmat Louisa Gorban în ca­drul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Ea a adăugat că tran­portul intermodal este o soluţie bună pentru traderi, oferind un timp de tranzit decent, chiar dacă impactul asupra cerealelor nu este cel mai mare.

Grupul Transylvania Invest a expe­rimentat transportul pe barjă, doar în afaceri inter­naţionale, primul transport având loc în 2018, între Olanda şi Germania, pentru că în România deşi se discută despre investiţii în infrastructură, cum ar fi dragajele, progresul este mult prea lent. Louisa Gorban crede că ţara este mereu cu trei paşi în urmă.

„De exemplu, în Belgia şi Olanda, fermierii sunt mult mai bine organizaţi şi au susţinut companiile de trading chiar şi în condiţiile de producţie scăzută şi probleme de calitate. Acolo, toţi fermierii sunt organizaţi pe zone şi lucrează în colaborare. Există o bursă de mărfuri care, deşi este în Paris, are o legătură directă cu stocurile fizice. La noi, însă, deşi ne raportăm la burse, acestea nu mai sunt corelate cu piaţa fizică. De multe ori, datorită lipsei de marfă, se creează licitaţii, iar toată lumea trebuie să îşi onoreze contractele cu multinaţionalele, ceea ce duce la preţuri mai mari şi o producţie mai slabă. În final, ne raportăm la burse care nu mai reflectă realitatea pieţei. Avem nevoie de sustenabilitate economică“, a mai spus ea.

Ea consideră că, în prezent, este vorba mai mult despre interconectarea sectoarelor în România, nu neapărat despre cooperare, şi subliniază necesitatea unei susţineri mutuale între mediul bancar, sectorul economic, producători şi traderi. În opinia sa, dacă s-ar reuşi o mai bună structurare a perioadelor de vânzare, a condiţiilor de calitate şi transpunerea acestora în relaţiile comerciale cu procesatorii, întregul proces ar deveni mult mai eficient.

„În prezent, vindem prea puţin în România comparativ cu ce exportăm în Europa. Dacă acest ecosistem economic s-ar organiza mai bine şi nu am mai fi atât de individualişti, am putea oferi fermierilor o predictibilitate mult mai mare a produselor şi a momentelor de vânzare. Mediul privat are deja experienţă în gestionarea riscurilor financiare, cu toţii suntem afectaţi de dobânzile pe care le plătim şi de ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare“, a menţionat Louisa Gorban.

Ea crede că este necesar un grad mai mare de implicare, o comunicare mai frecventă şi o mai bună organizare în cadrul asociaţiilor. Observă lipsa unui simţ al unităţii şi crede că este necesară o mai bună coordonare şi securizare a întregului lanţ, atât din perspectivă economică, cât şi din cea a securităţii naţionale şi europene, în contextul actual. În opinia sa, acesta ar trebui să fie un obiectiv serios. În schimb, deşi provocările evoluează, soluţiile rămân aceleaşi.

În ceea ce priveşte logistica şi industria în care activează, nu doar în agribusiness, ci şi în serviciile şi logistica altor industrii, Louisa Gorban a resimţit impactul provocărilor recente, precum pandemia, războiul şi producţiile scăzute de cereale, iar acum, schimbările climatice generează probleme suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte calitatea produselor. „Provocările vin mult mai repede decât putem găsi soluţii sau implementa reglementări eficiente.“

Din perspectiva logisticii şi tradingului de cereale, producţiile scăzute ale fermierilor au avut un impact direct asupra activităţilor companiilor, nu doar în sectorul agricol, ci şi în cel logistic. Operatorii feroviari, de exemplu, au fost afectaţi, iar unele companii mari şi serioase, din cauza lipsei volumelor, se confruntă cu probleme financiare la nivel european.

„În ceea ce priveşte transportul intermodal, am mizat pe o piaţă în care putem lucra cu volume mai mici, personalizând o logistică care să ne permită o marjă mai bună de profit. Totuşi, acest lucru vine cu costuri suplimentare, mai ales din perspectiva certificărilor GMP şi ISCC, ce implică respectarea reglementărilor privind emisiile de carbon. Plătim un cost, iar riscurile sunt semnificative. Analizele repetate pentru a ne asigura că livrăm produse conforme cu normele europene sunt şi ele costisitoare. Astfel, chiar dacă avem un preţ mai mare pe piaţă pentru a compensa costurile crescute ale producţiei şi ale fermierilor, acest lucru vine cu provocări“, a mai spus ea.

Terminalul intermodal din Arad al Rail Hub Transylvania reprezintă un avantaj economic şi datorită zonei în care este situat, în vestul ţării, cu acces mai facil la vestul Europei. Grupul Transylvania Invest tranzacţionează anual circa 200.000 de tone de cereale.