ZF Agropower. Marcela Pricop, asistentă medicală întoarsă din Italia, a accesat 50.000 de euro prin GAL Ţara Vrancei pentru a deschide punctul gastronomic local Verdea, ca să dea valoare laptelelui şi cărnii de la Ferma Căpriţele lui Robert

♦ Urda, tocăniÅ£a din carne de capră cu hribi ÅŸi cârnaÅ£ii de capră sunt produsele „vedetă“ din meniu.

În satul Verdea din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, Marcela Pricop, asistentă medicală, şi soţul ei, Marcel Taftă, constructor, la bază, au deschis în acest an un punct gastro­no­mic local, după ce au accesat fonduri nerambursabile de 50.000 de euro. Cei doi s-au întors în ţară în 2012, după 12 ani petrecuţi în Italia, şi au înfiinţat o fermă de capre, denumită după copilul lor, Ferma Căpriţele lui Robert. Acum, prin noul punct gastronomic, vor să valorifice produ­sele proprii şi să ajungă mai rapid la consumatori.

„Pe lângă ferma de căpriţe, anul acesta am reuşit să deschidem şi un punct gastronomic, unde prelucrăm şi gătim tot ceea ce producem: laptele de capră, cărniţa provenită de la ani­măluţe şi alte produse. Este foarte, foarte bine primit. Practic, am inte­grat tot mai mult activitatea noastră. De la creşterea ovinelor şi caprinelor, am ajuns la procesarea laptelui şi la servirea produselor direct consuma­to­rului“, a spus Marcela Pricop, fondatoare a Fermei Căpriţele lui Robert, specializată în procesarea fină a laptelui de capră, provenit atât din propria sa fermă.

Ea a fost prezentă la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Iniţial, Marcela Pricop şi Marcel Taftă au accesat fonduri europene prin Măsura 16.4 pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru procesarea laptelui. Anul acesta, printr-o măsură a GAL (Grup de Acţiune Locală - n. red.) Ţara Vrancei, au deschis punctul gastronomic local, scurtând astfel lanţul de la crescător la consumator. Pentru punctul gastronomic, au primit 50.000 de euro. De asemenea, în noiembrie anul trecut, când s-a deschis linia de finanţare pentru schema de energie, ei au aplicat pentru un sistem de producere a energiei electrice de 24 kW, însă proiectul le-a fost respins.

Marcela Pricop a spus că este destul de greu să investeşti într-un proiect de unul singur, pentru că atunci când creşti animale, sursele de bani care vin din vânzarea produselor, care, în fermele mici, abia ajung pentru cheltuielile zilnice.

„Eu le-aş recomanda tuturor fermierilor să îşi dezvolte activitatea pe tot lanţul: să crească animalele, să proceseze laptele şi să vândă produsul finit. Câştigul real apare atunci când elimini intermediarii, care deseori cumpără ieftin şi vând scump, fără niciun efort. Atunci când controlezi întreg procesul, profitul rămâne direct la tine, chiar dacă şi cheltuielile sunt semnificative atunci când faci bilanţul final. Este nevoie de curaj pentru a dezvolta un lanţ complet al afacerii, dar aşa văd eu lucrurile pentru a creşte“, a întărit aceasta.

Privind începuturile fermei, Marcela Pricop spune că în 2012 nu era foarte deschisă ideii unei ferme. Soţul ei, Marcel Taftă, şi-a dorit să înfiinţeze o fermă de animale. Iniţial, el se gândea la o fermă de oi sau vaci, dar au început cu capre, deoarece aceasta era varianta mai ieftină şi în timp s-a dovedit că ferma de capre este mult mai rentabilă decât una de oi, deoarece laptele de capră are calităţi foarte bune şi a putut fi valorificat mai eficient decât cel de oaie, permiţând crearea unei game variate de produse.

În prezent, cererea este foarte mare, dar cantitatea de lapte este redusă, deoarece Marcela Pricop şi Marcel Taftă s-au oprit din livrări începând cu 1 septembrie. Camera frigorifică este mai mult goală decât plină, iar familia se pregăteşte pentru perioada de iarnă, când la punctul gastronomic se consumă foarte multe produse lactate, inclusiv pentru degustările pe care le organizează.

Ar fi crescut efectivul de animale, însă, subliniază Marcela Pricop, forţa de muncă este tot mai redusă. Se descurcă la nivelul familiei şi cu câţiva angajaţi în sezon, dar creşterea cantităţii de lapte este posibilă doar printr-un efectiv mai mare de animale, iar în lipsa acestuia, sunt limitaţi la ceea ce au.

În prezent, Marcela Pricop şi Marcel Taftă au un efectiv de 400 de capre, din care 260 dau lapte. Numărul animalelor creşte în fiecare an. Marcela Pricop a spus că există oameni cu anumite afecţiuni care au constatat că produsele din lapte de capră le-au îmbunătăţit starea de sănătate după ce le-au consumat, de aceea îi caută tot mai des. Cei doi ar dori să îşi mărească efectivul la 1.000 de capre, aceasta fiind ţinta iniţială, dar lipsa forţei de muncă le limitează creşterea.

Mai mult, procesul de producţie necesită oameni. Podusele lor folosesc doar cheaguri naturale şi sunt certificate bio. Ele conţin doar sare şi fermentele necesare producerii lor. Astfel, laptele, materia primă, este important să fie curat şi provenit de la animale crescute sănătos.

„În prezent, problema principală nu mai este lipsa forţei de muncă temporare, pe care o putem găsi rapid, ci lipsa oamenilor disponibili pe termen lung pentru creşterea animalelor. Observăm tot mai clar că este din ce în ce mai greu să găseşti ajutor constant în acest domeniu. La noi în zonă, numărul fermierilor nu este în creştere. Pe plan local, de exemplu, în 2012, când ne-am întors acasă, existau 12 ferme de oi, stâni. În prezent, mai sunt doar cinci pe întreaga rază a localităţii, ceea ce este foarte puţin. Numărul de animale ovine a scăzut, în timp ce efectivul de caprine a crescut datorită fermei noastre“, a explicat Marcela Pricop.

Marcela Pricop a mai spus că dacă şi alţi românii din străinătate se gândesc să se întoarcă acasă şi să-şi deschidă o afacere, la fel ca ea şi soţul ei, ar trebui să caute o afacere care „să le vine mănuşă“, pentru că lucrurile merg mult mai uşor.