ZF Agropower. Marian Brezeanu, director, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău: Legumicultura viitorului este în spaţii protejate şi doar cu astfel de investiţii putem diminua deficitul. Însă costurile de construcţie sunt foarte mari şi legumicultorii ar avea nevoie de susţinere

♦ În 2025, importurile de legume au depăşit 800 de milioane de euro, o bună parte din acestea reprezentând practic importurile din timpul iernii, unde producătorii locali nu pot acoperi cererea.

România trebuie să inves­tească în spaţii protejate pe deoparte pentru a reduce deficitul comercial din acest domeniu şi pe de altă parte pentru că o parte a legumiculturii se face tot mai greu în câmp din cauza schimbărilor climatice, crede Marian Brezeanu, directorul Staţiunii de Cercetare-Dez­voltare pentru Legumicultură Bacău.

„Viiorul legumiculturii va fi mare parte în spaţii protejate. Aici vorbim de a legumicultură intensivă, de producţii mari, care se vor regăsi mai departe în supermarketuri, hipermarketuri, pieţe etc. (...) Sunt câteva bazine legumicole care înfiinţează culturile din iarnă, însă în prezent nu sunt suficiente spaţii protejate moderne. Consider că fermierii au nevoie de ajutor, cred că trebuie urgentat un program de investiţii în spaţii protejate care să răspundă deficitului balanţei comerciale, pentru că avem lunile noiembrie, decembrie şi primele trei luni ale anului cu deficit în ceea ce priveşte producţia de legume“, a declarat Marian Brezeanu în cadrul emiunii de business ZF Agropower.

El adaugă că, dacă vorbim de sere de sticlă, investiţiile sunt foarte mari, iar acestea nu se amortizează imediat, ci în mai mulţi ani.

„De aici greutatea de a reveni la perioada de dinainte de de Revoluţie, la suprafeţele pe care le aveam atunci. Nu mai putem discuta de  blocuri de 100 de hectare de seră, dar putem discuta de suprafeţe de două, trei până la cinci hectare care pot fi valorificate şi pot aduce un plus la producţia naţională“, a adăugat Marian Brezeanu. De altfel, conform celor mai recente date, suprafaţa spaţiilor protejate din România este de circa 4.500 de hectare, iar suprafaţa ocupată cu sere este de aproximativ 365 de hectare. În câmp, România cultivă peste 93.000 de hectare de legume, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Practic, mai puţin de 5% din suprafaţa totală cultivată cu legume este în spaţii protejate.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău are o echipă de 28 de persoane, dintre care 14 cercetători. Staţiunea derulează proiecte de cercetare, atât din fonduri proprii, cât şi cu fonduri de la buget, fonduri europene şi de la Ministerului Agriculturii, dar are şi activitate de multiplicare, de a produce material semincer care merge mai departe către fermieri şi persoane fizice sau juridice. Marian Brezeanu spune că o provocare pentru fermieri este adusă de temperaturile mari din lunile de vară, care fac ca presiunea adusă de dăunători şi de boli să fie tot mai mare şi împreună, aceste condiţii de mediu, să diminueze producţiile.

„Sunt mai mulţi factori care ne scad această producţie pe care o avem vara sau în timpul anului sau am ajuns în anumite culturi să nu mai realizăm producţia, adică ajungem în luna iulie în câmp şi nu reuşim să mai culegem fasole, nu reuşim să mai culegem tomate de exemplu, a menţionat directorul staţiunii de cercetare. Mana este una dintre bolile favorizate de aceste condiţii climatice, dar nu este singura. Iar faptul că aducem seminţe sau hibrizi din alte ţări nu favorizează creşterea producţiei“, menţio­nează Marian Brezeanu.

„Diversitatea aceasta a materialului genetic este bună, dar este bună atunci când ea este adaptată condiţiilor de cultivare. Pentru că un material pe care îl aducem noi din Grecia, din Italia, din Spania nu este adaptat climatului pe care îl avem noi în România şi cu siguranţă nu o să avem pro­ducţia sau rezultatele pe care noi le dorim“.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău a creat un soi de fasole, „Auria de Bacău“, despre care Marian Brezeanu spune că este unul dintre cele mai bune.

„În spaţii protejate se comportă foarte bine, dar în câmp am observat în ultimii trei ani că în perioada iulie sau august sunt două praguri în care am avut secetă, dar secetă atmosferică, perioade de câteva zile cu arşiţă. Iar floarea de fasole nu a legat. Şi vedem cum schimbările climatice îşi pun amprenta unei specii“.

Din portofoliul staţiunii de cercetare din Bacău, cele mai căutate specii sunt cele de ardei, fasole şi porumb zaharat, dar staţiunea are în portofoliu şi tomate, varză, salate etc.