ZF Agropower. Mesajul fermierilor ecologici: costurile mari de producţie ne scot din piaţă! Polonezul, turcul sau grecul este sprijinit de stat, s-au găsit soluţii să-l facă competitiv

În România, circa 650.000 de hectare, adică 5% din suprafaţa agricolă, sunt dedicate culturilor ecologice. Acest procent s-a dublat în ultimii cinci ani, însă rămâne mult mai mic decât în alte ţări din vestul Europei. 

Motivul principal este cererea mai scăzută din partea consumatorilor, care nu sunt dispuşi sau nu îşi permit să plătească pentru produsele ecologice, cu toate că sunt considerate mai sănătoase. De asemenea, pentru producători, agricultura ecologică nu este o opţiune atractivă, întrucât sprijinul guvernamental este timid, iar subvenţiile sunt singurul avantaj faţă de agricultura convenţională. În plus, aceştia se confruntă cu concurenţa fermierilor din alte state, unde autorităţile au găsit soluţii să-i susţină să devină competitivi pe piaţă. 

„De ce, în calitate de producător, nu pot să vin în piaţa românească cu un preţ mai bun pentru produse decât vine polonezul, grecul sau turcul? Există o problemă legată şi de subvenţionare, şi de sprijinire a sectorului agriculturii ecologice. Noi căutăm să facem produse mai sănătoase, să avem un mediu mai sănătos, să oferim o lume mai bună, dar nu se face fără costuri. Costurile sunt mai mari decât în agricultura convenţională şi nu mai pot să vin cu un preţ competitiv şi atunci ies din piaţă singur. Alte state găsesc soluţii să sprijine producătorii în aşa fel încât aceştia să îşi permită să vină în piaţă cu un preţ care să vândă producţia. E foarte important să vinzi producţia“, a spus Gabriel Niţu, fondator, Mistreţul Alb, un fermier care lucrează 100 de hectare în judeţul Giurgiu şi are o plantaţie de gutui şi aluni care se întinde pe o suprafaţă de peste zece hectare.

El a adăugat că în momentul de faţă, o parte din producători sunt la limita de supravieţuire şi nu-şi permit să se gândească la investiţii prea mari, pentru că subvenţia nu e mare în comparaţie cu cea primită în agricultura convenţională.

Apoi pentru accesarea fondurilor europene s-a redus finanţarea nerambursabilă, în timp ce procesarea, care ar aduce valoare adăugată, presupune investiţii mari.  

Astfel, atunci când face un calcul al costurilor de producţie, îşi dă seama că preţurile de vânzare ale fructelor din Polonia, Grecia sau Turcia sunt mai mici decât cele ale produselor româneşti, deşi costurile de producţie şi transportul pe distanţe mari ar trebui să le facă mai scumpe. 

Tiberiu Mănoiu, acţionar al Agriman Natura Vit, care produce legume sub brandul Soi de Ceptura, susţine că pe partea de legumicultură ajutorul din partea autorităţilor este inexistent. „Nu avem niciun beneficiu faţă de agricultura convenţională. Totodată, în situaţia macroeconomică actuală, omul tinde să renunţe la astfel de produse.” 

Tiberiu Mănoiu, acţionar al Agriman Natura Vit: Nu avem niciun beneficiu faţă de agricultura convenţională.

În ciuda statisticilor care arată că în Europa suprafaţa ecologică este în creştere, Mănoiu spune că tot statisticile evidenţiază că la nivel de vânzări în retail, începând cu anul 2021, dinamica vânzărilor s-a oprit la nivelul de până atunci, iar din anul 2022 chiar a scăzut. „Noi credem că este în scădere fiind în proporţie directă cu puterea de cumpărare, care este deficitară momentan în Europa, cel puţin.”

În acest context, el crede că şi marile magazine de comerţ modern, cu capital străin, ar putea sprijini producătorii locali şi, de exemplu, să accepte produse ecologice vrac, astfel încât să optimizeze cheltuielile. „Din start am tăiat un cost de 20-30% al ambalării individuale, plus cam fi mai prietenoşi cu mediu şi am folosi mai puţin carton sau plastic.”

Piaţa este cel mai important lucru şi pentru Dragoş Apostol, fondatorul fermei Gust de Vară, care consideră că predictibilitatea din partea retailerilor ar genera o dezvoltare a producătorilor locali. În prezent, în România sunt 10.000 de producători ecologici.

„Am experimentat de-a lungul anilor o frustrare maximă. Am făcut produse ecologice la standarde europene, dar comenzile care pe care le primeam de la reţelele de supermarketuri erau zilnice, nu am avut în spate un contract prin care să stabilesc ceva clar şi să stabilesc cantitatea şi condiţiile”, a spus Dragoş Apostol. 

În ultimii 5-6 ani, a observat că politica de aprovizionare a supermarketurilor din România nu este reglementată conform politicii agricole comune. Producătorii români, în special cei de produse proaspete, nu beneficiază de un cadru legal stabil pentru relaţiile cu supermarketurile şi pentru încheierea unor contracte pe termen mediu sau lung. El a menţionat că nu cer preţuri preferenţiale, dar vor un sistem predictibil în care reţelele de retail să fie obligate să negocieze cu fermierii români, asigurându-le un canal de vânzare stabil. Dacă supermarketurile continuă să importe produse ecologice din alte ţări, fără a sprijini producătorii locali, acest lucru nu este corect pentru fermierii români, care sunt dezavantajaţi de lipsa unui lanţ de marketing eficient.

„Problematica agriculturii ecologice este destul de sensibilă încă, în România, deşi înregistrăm în piaţă o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte cantitatea de produse ecologice însumate la nivel naţional. Cu toate acestea, piaţa de retail din România încă nu a generat o cerere suficient de mare pentru dezvoltarea susţinută a producătorilor români. Principala problemă a producătorilor români o reprezintă piaţa de desfacere a acestor produse care se încadrează în categoria de produse premium”, a întărit el. 

Ţara cu cea mai mare suprafaţă de agricultură ecologică din Europa este Estonia (23%), urmată de Suedia (20%) şi Portugalia (19%), potrivit Eurostat. 

Dragoş Apostol, fondatorul fermei Gust de Vară: Producătorii români, în special cei de produse proaspete, nu beneficiază de un cadru legal stabil pentru relaţiile cu supermarketurile şi pentru încheierea unor contracte pe termen mediu sau lung.