ZF Agropower. Mesajul managerilor cu peste 20 de ani de experienţă în agrobusiness: Niciun an agricol nu mai seamănă cu altul şi agricultura nu ar trebui să se mai măsoare în hectare, ci în rentabiltatea pe hectar, pentru că la finalul zilei contează profitul

♦ Schimbările climatice, fie că vorbim de încălzire globală, secetă acută, arşiţă sau vânturi puternice, influenţează direct agricultura şi singura soluţie pentru fermieri este adaptarea la noua paradigmă ♦ România are cele mai extinse ferme, de peste 10.000 de hectare fiecare, dar şi cele mai multe ferme mici, de sub 5 hectare, din UE, dar acum devine mai relevantă profitabilitatea decât suprafaţa lucrată.

Începând cu anul agricol 2020 s-a simţit prezenţa schimbărilor climatice, oglindite prin seceta acută care a avut loc la nivel naţional şi a redus pro­ducţia de cereale cu 40%, coborând sub 20 de milioane de tone. Apoi, 2021 a fost un an prosper, bogat în preci­pitaţii, care a adus producţii record, estimate la 34 de milioane de tone. Iar 2022 a început promi­ţător, cu recolte bune de grâu şi rapiţă, însă s-a încheiat prost pentru porumb şi floarea-soarelui, din nou, din cauza secetei. Astfel, manage­rii din agrobusiness susţin că niciun an agricol nu mai seamănă cu altul şi agricultura nu ar trebui să se mai măsoare în hectare, ci în rentabilitatea pe hectar, pentru că la finalul zilei contează profitul şi fermierii trebuie să se adapteze la noua realitate.

„Astăzi vorbim despre parteneriat în agricultură, pentru că o sămânţă trebuie apoi să ajungă într-un lanţ tehnologic şi trebuie să lucrăm pe toate fronturile ca să fim profitabili. În anii aceştia, atât de diferiţi, agricultura nu ar trebui să se mai măsoare în hectare, ci în rentabiltatea pe hectar. Fermierul trebuie să gândească economic, să fie autodidact, iar partenerii de business trebuie să vină cu soluţii care să-l ajute, astfel încât să scoată cât mai mult de pe teren“, a afirmat Tomel Petrache, product management manager în cadrul KWS, companie specializată în genetică şi producţie de seminţe pentru porumb, rapiţă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi cereale, care este activă de 20 de ani în piaţa din România.

El are peste 25 de ani de experienţă în agrobusiness şi a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

În România, niciun an agricol nu mai seamnă cu altul, a completat executivul, care subliniază că 2022 a fost cel mai călduros an, cu un august foarte fierbinte şi cu o iarnă călduroasă, astfel că este necesar ca toţi jucătorii să se adapteze. În cazul KWS Seminţe, el spune că au început să dezvolte hibrizi mai toleranţi la condiţii de secetă şi investesc în producţia de sorg, cultură care necesită mai puţină apă.

"Anul 2023 a început cu o grijă în partea estică a ţării, pentru că precipitaţiile au fost într-o cantitate mică, în centru şi vest, fermierii au un grad bun de aprovizionare cu apă în sol. Fermierii cunosc aspectele de secetă şi arşiţă şi dacă anul acesta vor debuta devreme, în luna mai, chiar cu nivelul de apă de acum, pot avea probleme. Sunt îngrijoraţi, dar deocamdată spun că arată bine culturile de toamnă, însă investiţiile în irgigaţii i-ar putea ajuta în anumite situaţii", a menţionat Petrache.

El adaugă că au în portofoliu hibrizi dedicaţi zonelor aride şi tehnologiilor mai puţin intensive, care ajung la mii de fermieri din România. "Ne adaptăm la vreme şi la vremuri. Se discută apăsat despre viitorul agriculturii în Uniunea Europeană, iar culturile de sorg (de exemplu - n. red.) vor reprezenta un segment important pentru fermieri. Nu vorbim doar de încălzire globală, ci de vânturi foarte puternice, şi avem nevoie de hibrizi şi soiuri adaptate la aceste culturi."

Lucian Măcelaru, director executiv al Agro Oil Service, companie care se ocupă cu achiziţionarea şi comercializarea cerea¬lelor şi plantelor tehnice, distribuţia seminţelor de cereale, plante tehnice şi furajere, a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice şi oferă servicii pentru transportul auto de cereale, crede că în contextul noilor schimbări din agrobusiness, jucătorii din acest domeniu trebuie să fie conectaţi la informaţiile de business, atenţi la ce se întâmplă în piaţă şi încerce să îmbunătăţească modelul de business, cât şi fluxul şi procesele interne.

"Prima provocare majoră a fost anul 2020, când am fost afectaţi de o secetă extremă şi a fost primul moment în care ne-am pus semnul întrebării cu privire la continuarea activităţii, pentru că perspectivele erau sumbre, dar am pariat pe nişte lucruri şi am mers mai departe, cu răni şi cu eforturi. După ce am depăşit 2020, mi-am zis că o să reuşesc să depăşesc orice intemperie, dar apoi a venit anul 2022 cu războiul din Ucraina şi inflaţia mai mare, plus temerile de recesiune economică. Au apărut noi ameninţări, a fost un an marcat de impredictibilitate sporită şi acum ne află iar în faţa unei situaţii greu de înţeles", a afirmat Măcelaru.

În ceea ce-i priveşte pe fermieri, el spune că pentru aceştia 2023 a început cu perspective mai roz decât anul agricol trecut, iar speranţa că vor avea producţii bogate le dă putere de muncă şi încredere să continue.

"Principala calitate a unui executiv din agrobusiness într-o situaţie dificilă trebuie să fie perseverenţa. Apoi, trebuie să fie entuziast şi permanent să creadă în el şi în businessul său, cât şi să fie un foarte bun administrator al banilor şi să investească în oameni, dar şi să fie foarte bine informat, pentru că suntem într-o piaţă globală şi orice poate influenţa agricultura românească", a mai spus Măcelaru. 

 

Lucian Măcelaru, director executiv al Agro Oil Service: Principala calitate a unui executiv din agrobusiness într-o situaţie dificilă trebuie să fie perseverenţa.