ZF Agropower. Mihai Chesnoiu, acţionar, Sere Chesnoiu: Businessul este schimbat total faţă de momentul în care l-am preluat

♦ Părinţii mei cultivau două hectare în câmp cu legume şi acum avem cinci hectare în câmp şi 6.000 mp în sere.

Sere Chesnoiu, un business din judeţul Olt care produce legume de peste trei decenii, s-a schimbat total din punctul de vedere al su­prafeţei cultivate şi al perfor­man­ţei după ce a fost preluat de Mihai Chesnoiu de la părinţii săi, po­vesteşte acesta. Iar planurile sale sunt în continuare să crească afacerea.

„După finalizarea studiilor, am preluat businessul familiei şi l-am modernizat, că rămăsese mult în urmă, într-o perioadă de stagnare a performanţei între anii 1998 şi 2004, o perioadă în care mulţi producători legumicoli din ţară au analizat dacă trebuie să continue sau nu. Atunci a început şi declinul populaţiei în zonele agricole şi am considerat că trebuie să intervin fiind tânăr şi având idei noi, ca să supravieţuiască busi­nessul. Businessul este schimbat 100% faţă de momentul în care l-am preluat eu“, a spus Mihai Chesnoiu, acţionar al Sere Chesnoiu, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

El îşi aminteşte că părinţii cultivau două hectare cu legume în câmp şi foloseau animale de povară, în timp ce el acum cultivă cinci hectare cu legume în câmp şi are 6.000 mp de sere şi solarii, spaţii protejate în care poate produce legume şi iarna. În fermă sunt cultivate în timpul anului legume precum tomatele, vinetele, varza, ardeiul, iar iarna şi salată verde şi varză extratimpurie.

„În câmp, provocările sunt mai mari şi, cu siguranţă, majoritatea producătorilor s-ar orienta către spaţii protejate, dar eşti limitat de costul structurilor şi de diversitatea schemei de cultivare şi de supra­faţă. Legumicultura a mers la limita supravieţuirii de câţiva ani încoace, exceptând 2015 şi 2018, pentru că măsurile luate pentru sector nu se găsesc în profitul şi dezvoltarea noastră“, a menţionat Chesnoiu. El crede că în următorii doi ani ar trebui dată o subvenţie pentru ambalare, „ca să punem produsele de la egal la egal pe rafturi cu ceea ce vine din import, ca să concurăm echitabil cu aspectul şi imaginea şi să scăpăm odată de acele cutii de banane, în care vin prezentate în piaţa liberă legumele româneşti“.