ZF Agropower. Nicolae Apopi, fermier din Timiş care lucrează 2.700 de hectare: Anul 2025 a fost bun pentru culturile de grâu şi de orz, însă ne nemulţumeşte preţul. Este ca acum şase-şapte ani şi chiar cu producţiile mari nu ajungem la pragul de rentabilitate

♦ România a avut în 2025 recolte istorice la grâu şi orz, estimate la 12,6 milioane de tone, respectiv 3,2 milioane de tone. Raportat la anul 2024, creşterile au fost la grâu de 20%, iar la orz de 45%, conform calculelor ZF pe baza datelor COCERAL.

Nicolae Apopi, proprietarul companiilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş, spune că anul acesta grâul şi orzul au fost surprize plăcute, aducându-i pro­duc­ţii foarte bune, însă chiar şi în aceste condiţii nu a atins pragul de ren­tabilitate din cauza preţurilor mici.

„Anul 2025, per total, a fost un an bun pentru culturile de toamnă, mai ales pentru rapiţă. Dacă ne referim şi la celelalte culturi de toamnă, de grâu şi de orz, suntem foarte mulţu­miţi. Cel puţin eu, la recoltă, am avut producţii bune, dar nu tot Banatul. Spre Arad încolo au fost probleme şi la culturile de grâu şi de orz şi au făcut cu 20-30% mai puţin faţă de anul precedent. Dar în regiunea mea, de sud-vest a judeţului Timiş, producţiile au fost mulţu­mitoare. Ceea ce ne nemulţumeşte este preţul, pentru că este neclintit“, a spus Nicolae Apopi, proprietarul companiilor AgroBaden Banat şi Popagra, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Acelaşi preţ ca acum şase-şapte ani, care, înmulţit cu cantitatea mare pe care am obţinut-o la hectar, nu ne duce în zona de renta­bilitate pe cultură.“

El a adăugat că preţurile la grâu şi orz sunt foarte joase în toată ţara. Şi chiar în Europa şi în lume sunt probleme din cauza preţurilor. Sunt preţuri foarte mici, chiar la nivel istoric, raportate la nivelul de costuri pe care fermierii îl au în zilele noastre, a menţionat Apopi. Grâul se vinde acum pe bursa paneuropeană Euronext de la Paris cu 183 euro/tonă, cu 7,5% mai ieftin decât acum cinci ani şi cu peste 40% mai ieftin decât acum trei ani. Iar faţă de acum zece ani, preţul are un avans de doar 10%, în timp ce fermierii spun că cheltuielile au crescut mult mai mult.

„La rapiţă este un preţ bun, suntem în zona de rentabilitate la cultură, în condiţiile în care am reuşit să facem minimum de 3 tone/hectar. (...) Rapiţa are o pondere destul de mare în fermele noastre şi cred că în multe ferme, deoarece este o cultură care în ultimii ani a fost destul de rentabilă, pentru că ştim cu toţii că din ea sunt extrase uleiuri, dar este folosită şi ca combustibil“, a explicat Nicolae Apopi.

Rapiţa se vinde acum cu 477 euro/tonă pe bursă, cu 17% mai mult decât acum cinci ani, dar încă nu a revenit la nivelul de acum trei ani, când se vindea cu 636 euro/tonă. De altfel, este departe de nivelul record de 1.000 de euro/tonă, atins imediat după izbucnirea războiului din Ucraina. Cultura a crescut în suprafaţă în România, ca urmare a secetelor şi arşiţei din vară, care a afectat culturile de primăvară - de porumb în principal - şi i-a făcut pe fermieri să treacă mai mult spre culturile de toamnă.

„Strategia mea este la fel ca şi până acum. Îmi respectă tehnologia şi rotaţia culturilor. Nu am crescut suprafaţa de rapiţă în favoarea rentabilităţii, ci chiar am avut o rotaţie care mă ajută să păstrez perioada de pauză pe aceleaşi suprafeţe. Doar că la cultura de porumb, din cauză faptului că este din ce în ce mai puţin rentabilă în ultimii ani şi nu mai reuşesc să scot cheltuielile, am intervenit şi am crescut suprafaţa cultivată cu orz“, a afirmat fermierul din Timiş, unul dintre cele mai puternice judeţe agricole din România.

Din punctul său de vedere, nu poţi să îţi stabileşti aleatoriu un procent mare la cultura de rapiţă, doar pentru că e rentabilă, ci trebuie respectate anumite tehnologii şi o rotaţie a culturilor. Apoi, ca fermieri eşti limitat şi de respectarea unor reguli care vin şi de la Bruxelles, referitor la monocultură sau la diversificarea culturilor, pentru a fi eligibil la subvenţia pe suprafaţă.

Nicolae Apoppi are o experienţă de 25 de ani în agricultură. El a început să investească într-un business în agricultură în anul 2000, când s-a întors din Germania, de la un curs de specializare, şi a construit două companii care se ocupă cu producţia şi comerţul de cereale, iar apoi a început să investească şi în zootehnie, în vaci de carne, rasa Angus.

„În prima parte a campaniei agricole de toamnă (2025-2026 - n. red.) am fost mulţumiţi, deoarece am reuşit să însămânţăm suprafaţa de rapiţă propusă în condiţii foarte bune, atât din punct de vedere al lucrărilor agricole, cât şi al tehnologiei. Dezamăgirea a venit însă din cauza lipsei precipitaţiilor pe o perioadă foarte îndelungată în această toamnă. Am beneficiat doar de 18-20 litri de apă pe metru pătrat la sfârşitul lunii septembrie, iar cultura de rapiţă a fost înfiinţată în prima săptămână a lunii, lucru care nu a ajutat deloc cultura să răsară în condiţii optime“, a spus Nicolae Apopi.

Apoi, din ultima parte a lunii septembrie şi până în octombrie s-au mai înregistrat cantităţi mici de precipitaţii, cantitate care a permis răsărirea parţială a culturii, însă neuniform.

„Nu suntem mulţumiţi de stadiul de vegetaţie al rapiţei. Încă nu ştim dacă o vom lăsa sau vom fi nevoiţi să o întoarcem. Mai sperăm, în weekendul care urmează, să plouă. Dacă nu va ploua suficient, cu siguranţă vom fi nevoiţi să întoarcem culturile de rapiţă şi nu sunt singurul din zona de -sud-vest a României. Cred că cultura de rapiţă din partea noastră, a Banatului, are de suferit în aproape toate regiunile“, a explicat el.