ZF Agropower. Nicolaie Apopi, fondator al Popagra şi Agro Baden Banat, cu peste 2.000 ha în Timiş: „Mi-am creat un sistem propriu de pregătire a oamenilor, pe care, ca să pot să-i menţin, a fost nevoie să-i şi motivez pe măsură. Personalul calificat lipseşte cu desăvârşire“

Deşi universităţile de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară, fie că sunt din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, scot anual între 1.000 şi 1.500 de ingineri agronomi, inserţia lor în agrobusiness este redusă, pentru că mulţi angajatori susţin că nu au cunoştinţele nece­sare pentru a-i lua în ferme. Nicolaie Apopi, fermier care lucrează peste 2.000 de hectare în judeţul Timiş şi are circa 50 de angajaţi, spune că a fost nevoit să îşi creeze propriul sistem de pregătire şi motivare a personalului, în lipsa specialiştilor formaţi de sistemul de învăţământ de stat, care, din punctul său de vedere, ar trebui să treacă printr-o reformă serioasă.

„Mi-am creat un sistem propriu de pregătire a oamenilor, pe care, ca să pot să-i menţin, a fost nevoie să-i şi motivez pe măsură. Dar perso­nalul calificat lipseşte cu desăvârşire în toate ţările europene, nu doar la noi. Însă, în vestul Europei, din punctul meu de vedere, seriozitatea celor care fac şcoli în domeniul agriculturii este mai ridicată. În România, fabrica de diplome ar trebui să se oprească, pentru că nu ne ajută deloc“, a spus Nicolaie Apopi, fondator al Popagra şi al Agro Baden Banat, prezent la emisiunea ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania.

El lucrează peste 2.000 de hectare în judeţul Timiş. Compania Popagra a avut o cifră de afaceri de 16,6 milioane de lei în 2025, în creştere cu 20% faţă de anul anterior, cu 14 angajaţi. Agro Baden Banat a avut o cifră de afaceri de 57 de milioane de lei anul trecut, similară cu cea din 2024, cu 33 de salariaţi, arată datele publice.

„Cred cu tărie că avem nevoie de o reformă în educaţie, deoarece tinerii din ziua de astăzi nu mai sunt tinerii de acum 30-40 de ani. Trebuie abordaţi într-un alt mod, printr-un alt sistem, pentru a-i atrage în agricultură şi pentru a-i determina să studieze, să devină oameni cu calificare, oameni pe care să te poţi baza. Eu mă refer doar la domeniul meu, la învăţământul agricol, care trebuie să treacă printr-o reformă puternică şi, cu siguranţă, vor apărea şi rezultatele în teren“, a mai spus Apopi.

De altfel, pentru a atrage oameni potriviţi în agricultură, el consideră că primul pas este stârnirea interesului tinerilor pentru acest domeniu, iar apoi familiarizarea lor cu noile tehnologii. Fermierul a dat ca exemplu dezvoltarea dronelor şi a tehnologiilor de ultimă generaţie integrate în utilaje şi combine, despre care spune că pot face agricultura mai atractivă pentru noile generaţii. Pe de altă parte, crede că seniorii din domeniu trebuie să se implice mai mult în promovarea agriculturii şi să le prezinte tinerilor atât oportunităţile, cât şi partea inovatoare a sectorului, fără a-i descuraja vorbind numai despre dificultăţile din ultima perioadă, aduse de vreme şi contextul geopolitic, şi lipsa de profit. 

Totuşi, chiar dacă România are o agricultură îmbătrânită, cu peste jumătate din cei circa 800.000 de fermieri seniori, în acelaşi timp se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. În 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, la nivel naţional activau 150.000 de tineri în agricultura românească.