ZF Agropower. Oana Crîngaşu, după 20 de ani de carieră în corporate banking, a lăsat Bucureştiul pentru o casă săsească din Şomartin, de lângă Sibiu, unde a deschis un atelier de ciocolată de casă şi punctul gastronomic local Şura Culinară

Povestea punctului gas­tronomic local Şura Culinară a început cu mult înainte ca acesta să-şi deschidă porţile. Deşi avea o carieră de peste 20 de ani în corporate banking, Oana Crîngaşu era pasionată de gastronomie şi în 2019 a urmat cursuri de bucătar la o şcoală din Bucureşti, unde a învăţat chiar şi de la profesori din Franţa. Îi plăcea să descopere diverse bucătării, dar cu precădere cea din Transilvania, iar în 2020 şi-a cumpărat o casă săsească în Şomartin, localitate din judeţul Sibiu. Acolo a început să facă ciocolată artizanală, iar mai târziu a deschis şi punctul gastronomic local Şura Culinară, unde a primit oaspeţi şi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Portugalia.

„În primăvara anului 2020 eram într-o zonă de platou profesional şi mi-am dorit să am un proiect de suflet. Aşa am ajuns să cumpăr o proprietate într-un sat săsesc, pentru că eram pasionată de foarte mulţi ani de satele săseşti şi m-am gândit că recondiţionarea unei case poate fi un proiect frumos, a spus Oana Crîngaşu“, fondatoarea punctului gastronomic local Şura Culinară, prezentă la ZF Agropower, emisiune susţinută de Banca Transilvania.

„Am început să lucrez la casă, însă mi-am dat seama că este foarte greu să faci naveta de la Bucureşti la Şomartin, lucru pe care l-am făcut câteva luni de zile, şi am luat decizia să mă mut din Bucureşti la Sibiu. De asemenea, am mai luat o decizie foarte curajoasă: să ies din sistemul bancar, după peste 20 de ani de carieră în zona de corporate banking. Nu regret nici acum decizia, însă la acel moment nu ştiam exact ce înseamnă viaţa de antreprenor.“

După ce a cumpărat casa şi a început lucrările de recondiţionare, a descoperit un program cu fonduri europene - Programul Operaţional Capital Uman (POCU) - pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale, pe care l-a considerat potrivit pentru ideea pe care o avea şi anume crearea unui spaţiu autentic în mediul rural, destinat unor experienţe restrânse, în care oamenii să se poată bucura de linişte şi de comunitate. Aşa a apărut Întreprinderea Socială Şura Culinară, care are la bază pasiunea ei pentru gastronomie, mărturisind că încă din copilărie i-a plăcut să gătească, să descopere gusturi noi şi să împărtăşească această pasiune cu ceilalţi.

„Înainte să cumpăr casa de la ţară, am venit destul de des în zonă şi am participat la tot felul de evenimente culinare din Transilvania. Asociaţia My Transylvania a creat conceptul de Transylvanian Brunch şi mi-a plăcut foarte mult această idee, dar şi de oameni care se adună, gustă produse locale şi află mai multe despre cultura, tradiţiile şi comunitatea locului. Având în minte şi aceste experienţe pe care le trăisem, am creat Şura Culinară”, a explicat antreprenoarea.

Locul se numeşte Şura Culinară deoarece a fost amenajat prin reconversia unei şuri tradiţionale într-un spaţiu dedicat experienţelor şi evenimentelor gastronomice, destinate unor grupuri de 20 de persoane, şi, în cazuri excepţionale, spaţiul poate găzdui până la 35 de participanţi.

„Am cules reţete de la localnici, pentru că una dintre misiunile pe care le am este aceea de a strânge reţete din zonă. De-a lungul timpului am avut norocul să cunosc oameni din sat, atât români, cât şi saşi, de la care am avut de învăţat. Mi-am cumpărat şi cărţi despre bucătăria transilvăneană, dar în acelaşi timp pregătesc şi reţete pe care le-am învăţat acasă. Nu vreau să merg strict într-o singură direcţie, pentru că bucătăria este şi despre creativitate, despre modul în care ne adaptăm oamenilor şi momentului”, a spus aceasta.

De asemenea, pentru anumite produse ori idei de preparate colaborează cu Casa Terra din Făgăraş şi cu chef Dana Graura, care este foarte cunoscută în rândul bucătarilor din Transilvania, încercând să păstreze tradiţiile culinare din Transilvania, cu precădere din Ţara Făgăraşului.

Totodată, Oana Crîngaşu este bucătar calificat. În timp ce lucra încă în sistemul bancar, în 2019, a urmat cursurile Horeca School din Bucureşti. Timp de mai multe luni, după programul de lucru, petrecea încă trei-patru ore la cursurile de gastronomie. Ea spune că şcoala avea o colaborare cu Şcoala Escoffier din Franţa, unde a avut ocazia să înveţe de la profesori şi chefi recunoscuţi atât în România, cât şi pe plan internaţional.

„În meniu, am acum, de exemplu, o tartă cu dovlecei şi trei feluri de brânză locale, inclusiv telemeaua de Sibiu, ardei umpluţi şi prăjitură de casă cu fructe. Acum câteva zile am pregătit o ruladă din carne de curcan, pentru că saşii, de exemplu, consumau foarte multă carne albă şi preparate pe bază de carne albă”, a explicat aceasta.

Din punctul său de vedere, păstrarea tradiţiilor este foarte importantă, iar prin proiectul pe care l-a creat îşi doreşte să contribuie, chiar şi într-o mică măsură, la conservarea celor din Transilvania. Oana Crîngaşu spune că oaspeţii Şurii Culinare sunt atât români, cât şi străini, iar aproximativ 30-40% dintre vizitatori vin din afara ţării. Potrivit acesteia, turiştii străini apreciază foarte mult Transilvania şi bucătăria românească, uneori chiar mai mult decât reuşesc românii să preţuiască ceea ce au în jurul lor. „Am avut în vizită oaspeţi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Portugalia.”

Pe lângă experienţele culinare dedicate, organizate pentru oaspeţii care doresc să ia prânzul, cina sau să participe la o degustare, are şi o căsuţă de tip tiny house pentru turişti, iar oaspeţii cazaţi acolo, de obicei iau masa la punctul gastronomic. Apoi, organizează frecvent drumeţii în natură. Primăvara şi toamna, vizitatorii pot participa la ture de observare a păsărilor pe Valea Hârtibaciului, o zonă cunoscută pentru biodiversitatea sa. 

În zonă există şi numeroase obiective turistice. Sunt Abaţia Cisterciană de la Cârţa, Cetatea Făgăraşului şi Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, acestea fiind unele dintre cele mai cunoscute. La Mândra se află şi Muzeul de Pânze şi Poveşti, un loc, despre care antreprenoarea spune că este plin de istorie vie. 

„Totodată, mai organizăm şi ateliere de ciocolată, în cadrul cărora le arătăm atât copiilor, cât şi adulţilor cum producem ciocolata de casă. Brandul se numeşte Şomartin Chocolate. Am ales o denumire în limba engleză, ca să fie accesibilă pieţei străine în cazul în care ne extindem pe plan internaţional. Avem ambiţii măreţe”, a subliniat ea.

În continuare are planuri de viitor, dar îşi doreşte ca dezvoltarea micii afaceri să fie una organică, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, pas cu pas. Ea a învăţat în Transilvania că este mai bine ca lucrurile să evolueze într-un ritm mai domol.

„Oamenii care au venit la noi s-au simţit mai aproape de natură şi mai liniştiţi. Mulţi dintre ei au revenit. Cred că această experienţă trebuie trăită. Toţi cei care ne-au trecut pragul s-au bucurat de simplitate şi autenticitate. Şi mai este un aspect care mie mi se pare foarte important: acela că am reuşit să creăm o conexiune între mediul rural şi mediul urban. Cred că acest lucru este mai presus de micile noastre dorinţe şi plăceri, pentru că diferenţa dintre cele două medii creşte din ce în ce mai mult. Nu cred că putem vorbi despre un nivel de trai ridicat sau despre o Românie modernă în condiţiile în care mediul rural se deteriorează din ce în ce mai mult, din toate punctele de vedere, începând cu lipsa de educaţie în rândul copiilor, care ar trebui să fie viitorul”, consideră Oana Crîngaşu.

În calitate de om mutat de la Bucureşti într-un loc mic din Transilvania, crede că orăşenii ar trebui să facă un pas în lateral şi vadă cum trăiesc alţi oameni, cu cât de puţin reuşesc să se descurce. „Le spun în general şi oaspeţilor: că ne trebuie puţin ca să ne dăm seama că putem fi fericiţi cu ceea ce avem. O experienţă în mediul rural ne ajută să ne regăsim echilibrul.”