ZF Agropower. Nu Oricum Serv, grup de 30 de producători de legume din Băleni, care vinde în supermarketuri: „Anul acesta avem aşteptări foarte mari şi suntem într-un trend destul de bun. Sper să închidem cu o creştere de 30% faţă de anul anterior“

Nu Oricum Serv, companie fondată de familia Dumitru, care este acum unul dintre cei mai mari producători de legume din Băleni (judeţul Dâmboviţa) şi livrează alături de alţi 30 de producători din localitate aproximativ 95% din producţie către retaileri, esti­mează o creştere de 30% a veniturilor în 2025 pe baza evoluţiei pozitive a culturilor la început de vară şi a premiselor privind o posibilă creştere a preţurilor legumelor.

„Noi, anul acesta, avem aşteptări foarte mari şi suntem într-un trend destul de bun. Sper să închidem cu o creştere de 30% faţă de anul ante­rior. Doar că sperăm ca guvernul să nu mărească TVA-ul. Pentru legumi­cultură şi pentru agricultură, în general, n-o să fie bine. De ce n-o să fie bine? Pentru că şi la momentul actual, la 9%, e un procent digerabil, dar de multe ori, cel care vrea să vândă nefiscalizat vinde. Dacă ducem TVA-ul la 19-20%, atunci clar că o să fie un dezechilibru major, iar cei care sunt concurenţa noastră neloială sigur n-o să mai vândă fiscalizat. Şi cred eu că o să ne dezechilibreze foarte mult, pe foarte mulţi fermieri“, a spus Ionuţ Dumitru, director general, Nu Oricum Serv, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Nu Oricum Serv, companie fondată de familia Dumitru, a început să livreze legume către supermarket încă din 2007, dar la acea vreme printr-un intermediar, iar din 2014 a început să livreze direct.

De-a lungul timpului Nu Oricum Serv şi producătorii din Băleni au livrat către mai multe lanţuri de magazine. Acum, este unul dintre cei mai mari producători de legume din zonă şi alături de alţi 30 de producători din loca­litate livrează 95% din producţie către retaileri.

Compania a avut o cifră de afaceri de aproape 65 de milioane de lei în 2024, în creştere cu 26% faţă de anul precedent, conform datelor publice. Profitul net a fost de 4 milioane de lei, faţă de 3,7 mil. lei în 2023. Astfel, în 2025 ar putea ajunge la 85 de milioane de lei.

Grupul produce legume de pe o suprafaţă de 30 de hectare de solarii şi circa 150 de hectare în câmp şi Dumitru a spus că până acum doi ani, foloseau doar hibrizi de import, pentru productivitate şi rezistenţă, dar având mulţi clienţi care caută gustul pe raft, am venit şi cu varietăţi româneşti. „În prezent, avem la fermă circa 300 de varietăţi de tomate în testare.“

O provocare pentru producătorii din Băleni este extinderea sezonului de producţie. În prezent, sezonul legu­melor româneşti, în special al tomatelor, durează doar trei luni, în iunie, iulie şi august, când România acoperă aproximativ 75% din consum.

În celelalte luni, producţia internă este mult prea redusă pentru a acoperi cererea din retail şi este acoperită din importuri, iar în ultimii ani au crescut cele din afara UE, în principal din Turcia.

„Nu poţi să livrezi un volum mare ca să poţi să acoperi cât mai mult din necesarul lor şi, automat, ei depind de importuri. Din ce în ce mai mult, în ultimii ani, consumatorul român nu mai mănâncă roşii doar vara. Toţi am început să consumăm roşii, pepeni, struguri tot timpul anului. Ai văzut că raftul este plin, ai cumpărat – şi, automat, retailerii caută să aibă raftul plin tot timpul anului. Clientul s-a învăţat, consumatorul s-a educat să meargă zilnic sau la două-trei zile la cumpărături. Îşi face aprovizionarea cu legume şi fructe şi vrea să cumpere din toate proaspete şi oricând. Nu vrea să aibă roşii doar în iunie, iulie şi august“, a mai spus Dumitru.

El nu crede că se poate prelungi mult sezonul din România din cauza climei nefavorabile, însă putem avea o creştere. El consideră că autorităţile ar fi trebuit să gestioneze fondurile europene diferit, finanţând proiecte mai mari şi mai compacte, acordate unui număr mai restrâns de fermieri - câteva sute, în loc de câteva mii. „Vorba vine, să dai la câţiva fermieri care chiar fac treabă“, spune el.

În ceea ce priveşte subvenţiile din programul Tomata, Dumitru afirmă că până anul trecut, la nivel de fermă, subvenţia era de 3.000 de euro pentru fiecare 1.000 mp şi a scăzut la 1.000 euro şi se dă pentru mai multe tipuri de legume. „Ce poţi face cu 3.000 de euro dacă primeşti doar pentru o parte din suprafaţă?“, întreabă el. În proprietate, el are două hectare de solarii şi 10 hectare de legume în câmp, însă sprijinul financiar era limitat, nu acoperea întreaga suprafaţă.