ZF Agropower. De la pământ la raft: cum au făcut doi antreprenori români o afacere integrată? Legumele ajung direct în retail, alunele şi nucile la Ferrero Rocher, iar suplimentele din cultura de cânepă în cele mai mari farmacii din România, cu 250.000 de clienţi unici, dar şi în spitale din străinătate

În anul 2016, Andrei Apetrei, fondatorul companiei Alcos Bioprod şi actual director de dez­voltare, avea o fermă de 35 de hectare cultivate cu legu­me în Constanţa. Tot atunci a aflat pentru prima dată că se va putea cultiva din nou cânepă în România.

Fără să stea pe gân­duri, a urcat în maşină şi a mers la Staţiunea de Cercetare Dez­voltare Agricolă Secuieni, unde exista un lot experimental de cânepă. A cumpărat întreaga producţie disponibilă, cu o sin­gură condiţie: ca specialiştii de acolo să-l înveţe cum se cultivă această plantă.

„Îmi aduc aminte, în 2016, în România erau doi culti­va­tori mari de seminţe de câne­pă, dar şi un lot experimental la Secu­ieni şi un lot experi­mental la Timişoara, la institu­tul de cer­ce­tare. Trebuia să vindem câ­ne­pa şi atunci am contactat foar­te mulţi fermieri. Am reuşit să dezvoltăm, în două sezoane – 2017 şi 2018 – aproape 6.000 de hectare de cânepă. De la 200 de hectare ajunsesem aproape la 6.000 de hectare de cânepă“, îşi amin­teşte Andrei Apetrei, pre­zent la emisiunea ZF Agropower, susţinută de Banca Transil­vania şi Penny.

Aşa a început şi în acest do­meniu. Nu ştia absolut nimic despre cânepă, dar în primul an am obţinut şapte tone de se­min­ţe. Cea mai mare provocare a fost unde să vândă seminţele şi să învăţe alţi fermieri cum să producă cânepă, pentru că ni­meni nu mai ştia, fiind atâţia ani de interdicţie în România, din 1992, când a venit prima in­terdicţie, pe timpul guvernului Văcăroiu, până în 2016.

Daniel Hanganu, CEO al companiei HempMed Pharma

„Istoric vorbind, până în 1989 aveam circa 78.000 de hectare de cânepă şi vreo 200.000 de oameni implicaţi în această cultură. Aveam 39 de topitorii, aveam şapte fabrici de prelucrare a produselor adiacente din cânepă, cum ar fi ţesături, coboarări pentru produse alimentare, funii. Era un dintre cei mai mari exportatori, al treilea exportatori, după Franţa şi Ucraina“, a subliniat el.

La început, în 2016, motivaţia au fost subvenţiile mari, dar după aceea au început să scadă şi au fost foarte multe controale pentru că stigmatul de drog în România încă persista, iar suprafeţele cultivate în România au scăzut iar. „Noi am fost foarte grijulii cu producţia de cânepă, să nu depăşim acel 2% THC, care este produsul interzis în România, şi am reuşit să ţinem această cultură fără niciun fel de problemă şi să ne dezvoltăm.

De la seminţe, businessul a evoluat spre ulei de cânepă şi suplimente alimentare, iar în prezent compania lucrează la dezvoltarea de medicamente pe bază de cânepă, aflate în faza de studiu, cu planuri de punere pe piaţă în următorii cinci ani. Afacerea cu cânepă este operată printr-un alt business, HempMed Pharma, unde i s-a alăturat Daniel Hanganu, actual CEO al companiei, şi au dezvoltat un portofoliu de peste 60 de produse, care ajung în farmaciile mari din România, cum sunt Farmacia Tei şi Bebe Tei, dar şi în spitalele din străinătate. „Avem un grad de 82% din oameni care revin şi cumpără produse de la noi. Avem peste 250.000 de clienţi la ora actuală unici.“

Între timp, Apetrei a diversificat întreaga fermă, iar producţia este în judeţul Dâmboviţa, pe care a trecut-o în sistem de agricultură ecologică. De asemenea, acum include legume şi fructe precum afine, alune şi nuci, dar şi produse procesate, uleiuri, sucuri şi suplimente, care ajung direct în retail, în farmacii sau la procesatori mari, printre care se numără şi Ferrero Rocher.

Andrei Apetrei a obţinut certificarea ecologică în urmă cu cinci ani. În prezent, legumele cultivate în fermă se vând în supermarketuri, iar compania este cunoscută mai ales pentru roşiile din soiul Rosamei, de dimensiuni mari. Între timp, a plantat 20 de hectare de aluni, pentru care a încheiat deja contracte cu fabrici din Italia, inclusiv cu grupul Ferrero Rocher. Pentru cultura de nuci, planul este similar – plantaţiile se află în aceeaşi zonă ca şi cele de aluni, ceea ce permite o gestionare eficientă a resurselor.

Apetrei spune că a urmărit constant diversificarea şi integrarea verticală a afacerii. El are şi un spaţiu propriu de procesare, iar anul trecut a transformat roşiile produse în fermă în suc de roşii. „Suntem şi adepţii principiului zero waste“, a explicat el.

În plus, observă că există o cerere reală pentru produsele locale, iar clienţii le caută tocmai pentru că susţin, la rândul lor, alte afaceri româneşti, crede acesta.

„Am încurajat tot timpul producţia internă: tractoarele pe care le am sunt româneşti, de la IRUM Reghin, uleiul de cânepă în rafinăm în Bihor, la Salonta. Toate produsele sunt făcute în România, de la A la Z, iar asta arată că în afară că suntem patrioţii, vrem să dezvoltăm economia românească. Plătim şi taxe tot aici, în România, nu externalizăm profiturile.“

Alcos Bioprod din satul Samurcaşi, judeţul Dâmboviţa, a avut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei în 2024, similară cu cea din anul precedent, şi un profit de 345.000 de lei, faţă de aproape 600.000 de lei în 2023, conform datelor publice.

Solar Power & Management, compania care deţine brandul HempMed Pharma, a avut o cifră de afaceri de 4,2 milioane de lei în 2024, faţă de 3,6 milioane de lei în 2023, şi un profit net de circa 730.000 de lei, la fel ca în anul anterior.