ZF Agropower. Portul Constanţa e poarta noastră către lume. Fermierii sunt primii care s-au adaptat schimbărilor climatice, iar autorităţile îi urmează cu un proiect de investiţii de 230 mil. euro pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre gata în 2028

Schimbările climatice, în special seceta din agricultură, au fost cea mai mare provocare pentru fermieri în ultimii cinci ani. Însă efectele vremii nu s-au limitat doar la câmpuri, ci au afectat şi logistica şi transporturile, de la căile ferate până la transportul pe Dunăre. Prin portul Constanţa ies anual peste 10 milioane de tone de cereale din România, cea mai mare parte din recoltă fiind destinată exportului, iar în anumite momente debitele scăzute au dus la întârzieri.

Fermierii au fost primii care s-au adaptat: au modificat perioadele de semănat şi recoltat, au trecut la alte culturi mai rezistente la secetă şi arşiţă şi au investit în sisteme de irigaţii. Acum, autorităţile au aprobat un proiect transfron­talier de 230 mil. euro pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, care va fi finalizat în 2028. Portul Constanţa este poarta noastră către lume, iar acum este momentul să acţionăm pentru a preveni provocările şi mai mari pe care schimbările climatice le aduc asupra logisticii şi transporturilor. Aceasta a fost una dintre concluziile ediţiei din 24 martie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Avem o veste bună şi este vorba despre un proiect mai mare de lucrări hidrotehnice de anvergură, numit FASTDanube2, finanţat de Uniunea Europeană. Proiectul are un buget de 230 de milioane de euro, dintre care aproximativ 120 de milioane sunt alocate statului român şi Autorităţii Fluviale din Delta Dunării (AFDJ). Este un proiect transfrontalier, în colaborare cu Bulgaria, şi presupune intervenţii atât în locuri comune, cât şi pe maluri separate“, a spus Antonio Stoean, consultant extern pentru Comisia Dunării.

Comisia Dunării organizează în lunile februarie şi martie întâlniri cu grupurile de experţi din administraţiile fluviale pentru a monitoriza progresele din anii anteriori şi de a stabili planuri de mentenanţă pentru perioada următoare. Acum, prin proiectul FASTDanube2 vor fi efectuate dragaje, lucrări hidrotehnice speciale, construirea de insule artificiale, şevroane etc., pentru ca la final să se obţină un pescaj de cel puţin 2,5 metri timp de 340 de zile pe an. 

Alina Creţu, director executiv al APPR: Dacă suntem obiectivi, provocările din agricultură încep de la schimbările climatice, deoarece baza producţiei agricole este vremea.

Alina Creţu, director executiv al APPR: Dacă suntem obiectivi, provocările din agricultură încep de la schimbările climatice, deoarece baza producţiei agricole este vremea.

„Această îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie va aduce cu sine un element esenţial: predictabilitatea. Acest lucru lipseşte astăzi transportului pe Dunăre. Sper că în anii ce vor urma, având în vedere că proiectul FASTDanube2 are termenul de implementare până în 2028, vom putea discuta despre o mai mare predictabilitate în domeniul logisticii dunărene faţă de ceea ce putem oferi în prezent. Atunci când privim transporturile dunărene, cerealele reprezintă o pondere semnificativă“, a subliniat Stoean.

Louisa Gorban, CEO al Rail Hub Transylvania, care deţine un terminal intermodal în Arad şi des­făşoară activităţi de trading de cereale, a menţionat că, deşi investiţiile sunt un motiv de bucurie, ritmul lor este prea lent, iar situaţia actuală nu ne lasă doar un pas în urmă, ci chiar trei faţă de Vest. „Am experimentat şi transport pe barjă, dar doar în afaceri internaţionale, nu în România, primul transport având loc în 2018 între Olanda şi Germania. Ce am observat însă este că, deşi discutăm despre investiţii în infrastructura din România, cum ar fi dragajele, totul se mişcă prea încet.“

Louisa Gorban, CEO al Rail Hub Transylvania: Ce am observat însă este că, deşi discutăm despre investiţii în infrastructura din România, cum ar fi dragajele, totul se mişcă prea încet.

Pe de altă parte, Alina Creţu, director executiv al APPR, a subliniat că fermierii sunt primii care s-au adaptat schimbărilor climatice. Ei observă zilnic aceste schimbări şi resimt direct impactul asupra producţiei agricole. Astfel, au ajustat perioadele de semănat, investesc în echipamente speciale pentru monitorizarea rezervei de apă din sol şi adoptă practici sustenabile de utilizare a apei în agricultură. De asemenea, experimentează cu culturi noi, mai bine adaptate noilor condiţii climatice, şi investesc în sisteme de irigaţii.

„Dacă suntem obiectivi, provocările din agricultură încep de la schimbările climatice, deoarece baza producţiei agricole este vremea. Dacă nu ai producţie, efectiv nu recoltezi nimic – aşa cum s-a întâmplat pentru mulţi fermieri în anul 2020, dar şi în alţi ani, inclusiv anul trecut“, a spus Alina Creţu. În 2024, seceta a afectat peste două mi­lioane de hectare, majoritatea cultivate cu porumb şi floarea-soarelui.

În ciuda scepticismului unor persoane faţă de schimbările climatice, Daniel Alexandru, directorul de agrometeorologie al ANM, afirmă că acestea sunt reale.

Daniel Alexandru, director de agrometeorologie la ANM: Observăm o schimbare semnificativă nu doar în perioadele de vegetaţie şi semănat, ci şi în tehnologia agricolă.

Nu există un tipar clar sau o evoluţie ciclică a fenomenelor meteorologice extreme care le caracterizează, însă frecvenţa şi intensitatea acestora sunt în creştere, atât în România, cât şi la nivel global.

„Observăm o schimbare semnificativă nu doar în perioadele de vegetaţie şi semănat, ci şi în tehnologia agricolă. Fermierii caută hibrizi cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă, cum sunt porumbul şi floarea-soarelui, sau chiar culturi de primăvară. În plus, structura culturilor s-a schimbat, iar unele plante care nu erau întâlnite în mod obişnuit în România, precum sorgul, au început să fie cultivate, datorită noilor condiţii climatice. Aceste modificări reflectă adaptarea continuă a agriculturii din România la schimbările climatice“, a spus el.

Schimbările climatice reprezintă orice abatere de la regimul climatic stabilit pe baza valorilor înregistrate pe o perioadă de 30 de ani. Fie că sunt pozitive sau negative, aceste deviaţii sunt considerate schimbări climatice. Principala cauză a acestor modificări este intervenţia umană prin activităţi precum poluarea, schimbarea stilului de viaţă, modernizarea, industrializarea şi producţia de bunuri menite să asigure un confort sporit. Deşi au adus beneficii, aceste transformări au avut şi efecte negative asupra mediului, vizibile în ultimii 15-20 de ani printr-o creştere a fenomenelor meteorologice extreme, cum a fost seceta din ultimii cinci ani agricoli sau inundaţiile de la Galaţi şi chiar din Valencia din 2024.