ZF Agropower. Porumbul şi floarea-soarelui se usucă sub soarele arzător, iar fermierii spun că fără investiţii în irigaţii aceste culturi riscă să devină imposibil de cultivat. „Cred că o să renunţăm la porumb anul viitor, dacă acum a început să se ofilească, pentru că nu e apă.“

Porumbul şi floarea-soarelui încep să fie afectate de secetă după ce şi anul trecut culturile de primăvară au suferit din cauza ei. Temperaturile ridicate de la începutul verii, care ajung până la 40°C în unele zile, ameninţă să compromită recoltele, iar fermierii spun că fără irigaţii aceste culturi nu vor mai putea fi cultivate în viitor.

Astfel, în 2025 avem un paradox şi anume producţii record la grâu şi rapiţă, dar porumbul şi floarea-soarelui, culturi care până acum câţiva ani erau un etalon al României şi ne aduceau locul 1 în UE, sunt în pericol.

„Lucrurile evoluează destul de rău, pentru că vineri, de exemplu, au fost 39°C şi culturile de primăvară suferă foarte mult. N-a mai plouat de o vreme bună, iar ploi se anunţă abia peste o săptămână. În privinţa irigaţiilor, avem o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare irigată, ceea ce este foarte puţin raportat la suprafaţa de aproape 20.000 de hectare pe care o lucrăm“, a spus Ianco Zifceak, cofondator al Maxagro, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Grupul din judeţul Timiş cultivă cereale în mod convenţional, dar şi ecologic şi este deţinut de fraţii Ianco şi Ioji Zifceak.

Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă pentru săptămâna aceasta un val de căldură intens şi caniculă în mai multe judeţe din ţară, cu temperaturi între 38 şi 41°C şi disconfort termic deosebit de accentuat. Momentan, fermierii spun că încă pot fi salvate culturile de porumb şi floarea-soarelui, dar prognoza meteo din viitor nu este promi­ţătoare şi de aceea se tem de evoluţia lor.

Daniel Moise, proprietarul Fermei Moise: Este foarte cald. Suntem la recoltat de grâu, iar porumbul, acolo unde nu avem irigaţii, văd că începe să se usuce. Am câteva sole unde porumbul a legat, dar acum se usucă. Cred că o să renunţăm la porumb anul viitor, dacă acum a început să se ofilească, pentru că nu e apă.

 

„Este foarte cald. Suntem la recoltat de grâu, iar porumbul, acolo unde nu avem irigaţii, văd că începe să se usuce. Am câteva sole unde porumbul a legat, dar acum se usucă. Cred că o să renunţăm la porumb anul viitor, dacă acum a început să se ofilească, pentru că nu e apă“, a spus Daniel Moise, proprietarul Fermei Moise din judeţul Prahova.

El a adăugat că a investit din surse proprii în irigaţii, în sisteme cu pivoţi, dar preţurile la electricitate şi motorină sunt foarte mari, iar anul trecut doar prima tranşă de motorină pentru irigaţii a fost decontată, pentru restul nu au mai fost bani la buget.

Apoi, recent, a avut probleme pentru că s-a oprit apa fără a fi anunţaţi, iar motopompele s-au supraîncălzit şi s-au stricat. Din cauza secetei, debitul a scăzut, iar apa nu este suficientă şi vine cu porţia. Fermierul folosea motopompe deoarece staţia de irigaţii a Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) din zonă nu este amenajată complet, iar conducta principală este la distanţă mare de exploataţie.

Dragoş Zainea, director de dezvoltare, Netafim România: În ultima perioadă, provocările care existau în ţară în sud au început să urce din sud spre partea de nord, iar în ultimii cinci ani vedem că ne afectează din ce în ce mai mult.

 

„În ultima perioadă, provocările care existau în ţară în sud au început să urce din sud spre partea de nord, iar în ultimii cinci ani vedem că ne afectează din ce în ce mai mult. Cred că este foarte important să avem o infrastructură dezvoltată pe zona de irigaţii. De fapt, este foarte important să avem o infrastructură bine pusă la punct, în orice domeniu din lumea asta. În momentul în care infrastructura se dezvoltă, toate lucrurile se dezvoltă pe lângă ea“, a spus Dragoş Zainea, director de dezvoltare, Netafim România, companie originară din Israel.

În prezent, România are o suprafaţă irigabilă de 1,6 milioane de hectare, dar din acestea se irigă într-un an circa 500.000 de hectare, din cele 1 milion de hectare con­tractate de fermieri, conform datelor ANIF.

Zainea a amintit că în 2024 culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soa­relui, au suferit pierderi mari, chiar şi în nordul ţării, unde temperaturile ridicate au afectat polenizarea. În plus, a dat exemplu că un fermier cu 300 de hectare, chiar dacă a avut precipitaţii, căldura intensă a făcut ca porumbul să nu rodească, deşi era verde. El consideră că fermierii va trebui să se adapteze şi să implementeze un mix de măsuri pentru a face faţă acestor condiţii meteorologice în schimbare.

„Va fi imposibil să mai cultivăm porumb sau alte culturi de primăvară dacă nu vom avea irigaţii şi vor continua temperaturile ridicate şi seceta care se vede an de an. Nu este o excepţie, nu putem spune că doar anul trecut şi anul acesta a fost secetă, deşi anul acesta pare a fi o secetă foarte mare. Probabil că şi în anii următori trebuie să ne aşteptăm la aceeaşi situaţie şi atunci trebuie să ne pregătim pentru irigaţii. Este o soluţie extraor­dinară“, a spus Zifceak.

În 2018 sau 2021, România, care cultivă cele mai mari suprafeţe cu porumb şi floarea-soarelui din UE, a avut şi cele mai mari recolte, dar şi în alţi ani s-a menţinut pe podium, însă vremea a tot adus provocări. Porumbul se întinde pe 2,3 milioane de hectare, iar floarea-soarelui pe încă circa 1 milioan de hectare.

Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, fermierii susţin că situaţia ar putea fi chiar mai gravă dacă nu vor veni ploile, deoarece irigaţiile sunt tardive.

În 2024, producţia de porumb a fost cea mai mică din ultimii 15 ani, pierzându-se 2,7 milioane de tone, echivalentul a peste 500 milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Producţia totală de plante uleioase a fost de 2,9 milioane de tone, la floarea-soarelui de 1,5 milioane tone, la soia de 295.000 tone şi rapiţă circa 1,1 milioane tone, în scădere cu 40% faţă de 2023. Floarea-soarelui a înregistrat cea mai mare scădere, cu peste 30%.

Anul trecut au scăzut şi producţiile de grâu şi rapiţă, dar anul acesta la grâu şi rapiţa se anunţă producţii record, cu o estimare de 12 milioane tone grâu, faţă de 10 milioane în anii buni.