ZF Agropower. Cum pot răspunde micii producători cererii venite de la consumatori? Prezenţa la târguri naţionale şi internaţionale cu produse agroalimentare româneşti este o cale, dar pentru a duce produsele în lume micii artizani trebuie să se unească

♦ Costurile unui târg în afara ţării sunt de câteva mii de euro, în funcţie de locaţie, durata sa ori cantitatea de produse transportate, spun reprezentanţii unor businessuri din industria alimentară care au mers peste hotare ♦ „Cei mari se duc singuri la târguri şi nu îi bagă pe cei mici în seamă, iar cei mici nu reuşesc să se unească şi să-şi găsească scopul comun, dar acum lucrăm la asta“, spune Irina Mărăşoiu, fondator al brandului de ţuică tradiţională Pater.

Târgurile internaţionale pentru industria agroalimentară sunt unica cale ca micii producători să vină în întâmpinarea cererii, în creştere, din străinătate pentru produsele româneşti, în special pentru cele tradiţionale şi certificate ca atare, a fost una dintre concluziile ediţiei din 20 decembrie a emisiunii ZF Agropower. Ei au afirmat acest lucru în contextul în care costurile cu transportul sunt semnificative pentru a livra produse în cantităţi mici şi astfel, de multe ori, nu reuşesc să-şi scoată produsul din ţară.

„Ne-am dori foarte tare să mergem la un târg mare, la un târg internaţional cu produsul nostru şi să ne bucurăm de comunitate şi de străini. Ştiu de la colegi care au fost că au fost bine primiţi. În plus, văd asta şi la noi în magazinul online, că avem cereri de comenzi în afară, dar te costă mai mult expedierea decât produsul în sine şi ne întreabă de multe ori când participăm la târguri, unde sunt ei“, spune Irina Mărăşoiu, fondatoare a brandului de ţuică tradiţională Pater.

Pater este un business de familie pornit în 2017, situat pe segmentul premium, şi are doar experienţa târgurilor mici de spirtoase care nu au taxe foarte mari şi interacţiunea cu clienţii este mai facilă. „După astfel de evenimente, clienţii revin cu comenzi şi uneori devenim prieteni“, spune Mărăşoiu. Ea afirmă că la târgul Mezanin Market, taxa a fost de 300 de euro pentru două weekenduri.  

Însă, România este cunoscută ca o ţară slab prezentă la târguri, chiar mai puţin prezentă decât vecinii din Bulgaria, con­form ultimelor statistici, iar interna­ţionalizarea produselor româneşti este încă o noţiune pusă anevoios în practică, dat fiind faptul că mediul antreprenorial românesc este tânăr. Totuşi, producătorii români susţin că ar merge, dar costurile pentru a fi prezenţi la un târg interanţional sunt mari şi deseori nu au găsit sprijin financiar din partea statului, iar acest lucru i-a descurajat.

„Sper să punem la cale o asociaţie şi în baza acesteia să putem să mergem mai mulţi oameni la un târg internaţional cu un stand. Pentru asta e nevoie să accesăm fonduri sau să primim sprijin de la stat, dar ştiu de la alţi antreprenori că statul nu prea se implică şi asta i-a descurajat să participe la târguri“, a menţionat Mărăşoiu.

De asemenea, Adina Todea, fon­datoare Wine and Dine, un magazin din Oradea care a adunat vinuri de la 13 crame româ­neşti, micuţe, spune că prezenţa la târguri este benefică şi e nevoie ca producătorii să participe la târguri cât de multe şi cât de dese.

„De doi ani, de când ne ocupăm de vinuri, am participat la un singur târg de specialitate, organizat de Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millessime, în Oradea, unde am reprezentat câteva crame. A fost benefic, pentru că am putut discuta cu alţi producători şi am descoperit crame cu vinuri foarte bune şi soiuri româneşti tradiţionale şi cu unii am bătut palma, ca ulterior să vină în magazinul nostru. Totodată, am cunoscut şi clienţi din mai multe judeţe“, a menţionat Todea.

Ea a adăugat că a participat şi la degustări de vinuri româneşti în ultimii zece ani şi a observat că se creează relaţii, în special cu parteneri din aval şi din amonte domeniului în care activezi, în sensul că îţi poţi găsi anumiţi furnizori şi anumite tipuri de clienţi. 

„Noi am început businessul de la un târg. Acum vreo 20 de ani am mers la un târg micuţ din Rahova şi eram prezenţi cu o lingură mare de lemn de magiun de prune. Apoi am mers câţiva ani la un târg tradiţional organizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi taxele se stabileau în funcţie de cheltuieli. La sfârşitul târgului ne uitam pe facturi şi împărţeam la toţi participanţii. Târgul este esenţa clară a comerţului produselor tradiţionale“, spune Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex, businessul din spatele brandului Produs de Topoloveni, cunoscut pentru magiunul de prune.

Apoi, ea îşi aminteşte că în câţiva ani Ministerul Agriculturii a sprijinit prezenţa producătorilor români la târgul interna­ţional de produse agricole şi alimentare Grüne Woche de la Berlin, „dar de câţiva ani nu o mai face şi acum participăm în nume propriu în locurile în care credem că magiunul este bine primit, în Coreea de Sud sau Japonia“.

Participarea la un târg este de câteva mii de euro, în funcţie de locaţie, durata târgului şi marfa transportată. Dar, ea subliniază că datorită prezenţei la târguri a diversificat producţia, astfel încât să vină în întâmpinarea cererii.

„Prin prezenţa la târguri, statul nu ne ajută doar pe noi, ci şi pe el, să-şi facă un nume.“ 

Irina Mărăşoiu consideră că pentru a fi mai cunoscute produselor româneşti e nevoie de uniune. „În România, producătorii nu sunt cu adevărat uniţi, în schimb în Italia sau în Franţa, oricât de mare e concurenţa între ei, au asociaţii bine puse la punct şi ştiu să-şi ducă produsul în lume şi să-l scoată în faţă. Uniunea cred că e răspunsul pentru a paticipa la târguri. (...) Cred că şi vecinii noştri au şi mai mult suport din partea statului, dar cred că sunt şi mai uniţi. La noi, cei mari se duc singuri la târguri şi nu îi bagă pe cei mici în seamă, iar cei mici nu reuşesc să se unească şi să-şi găsească scopul comun, dar acum lucrăm la asta“, a afirmat antreprenoarea.

Anual, în România, sunt organizate circa 50 de târguri, conform datelor de pe site-ul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

 

Irina Mărăşoiu, fondatoarea brandului de ţuică tradiţională Pater: La noi, cei mari se duc singuri la târguri şi nu îi bagă pe cei mici în seamă, iar cei mici nu reuşesc să se unească şi să-şi găsească scopul comun.

 

Bibiana Stanciulov, fondatoarea Sonimpex: Târgul este esenţa clară a comerţului produselor tradiţionale.