ZF Agropower. Producătorii de legume: În legumicultură diversificarea producţiei este cea mai importantă. Clienţii se plictisesc repede, iar supermarketurile vor marfă tot timpul anului

Antreprenorii din legu­micultură, fie că sunt cei care deţin ferme mici, fie cei care au ferme medii, încearcă să aibă o gamă variată de legume astfel încât să facă faţă cererii tot mai diverse de la clienţi sau de la super­marketuri şi să îşi asigure un venit constant chiar şi în anii în care producţiile sunt pe anumite categorii de legume compromise – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, o emisiune susţinută de Banca Transilvania şi Penny. 

„Altfel vorbim cu supermarketurile dacă avem marfă mai tot timpul anului şi contează pentru că dacă ai o bază, dacă este un an rău pentru varză de exemplu, atunci nu ai de unde să scoţi pagubele. Aşa dacă nu ai diversificate e imposibil să supra­vieţuieşti într-un an în care nu merge bine pentru câteva producţii“, a spus Andreea Farcaş, cofondatoarea Agro-Ter DAMAF (Timiş). 

Povestea fermei a început în 2013, când familia Farcaş a început producţia pe 10 hectare, iar astăzi cultivă peste zece tipuri de legume: varză, ardei, vinete, dovlecei, gulii, ceapă etc. 

„Când am început am mers pe pieţele locale mici, după aceea am vândut angro şi în 2019 am livrat prin cineva la super­market, iar din 2022 livrăm direct noi la supermarket. Deci 95% din livrări merg la supermarket“, a mai spus Andreea Farcaş. 

Andreea Farcaş, cofondatoare, Agro-Ter DAMAF (Timiş): Dacă nu ai diversifitate e imposibil să supravieţuieşti într-un an la care nu merge bine pentru câteva producţii.

Pe de altă parte, mai ales în jurul marilor oraşe s-au deschis ferme care livrează direct la domiciliu, marea majo­ri­tate a fermierilor mizând pe legume ecolo­gice. Este şi exemplul lui Claudiu Dumitrescu, un mic fermier din Bolintin Vale, lângă Bucureşti, care a fondat Grădina lui Claudiu. Povestea lui a început în 2018 şi astăzi cultivă legume pe 0,5 hectare. 

„În perioada aceasta ne bazăm foarte mult pe diver­sitate, adică încer­căm să venim cu ceva diferit faţă de ceea ce există pe piaţă. Până şi salatele pe care noi le producem în grădina noastră căutăm să nu fie comune. Căutăm să avem salate iceberg sau salate lollo rosso, nu salatele clasice pe care le găsiţi pe orice tarabă la piaţă. Dar pe lângă aceste salate mai găsiţi şi pak-choi în grădina noastră sau rapiţă comestibilă“, a povestit Claudiu Dumitrescu. El a mai spus că încearcă să le spună clienţilor şi despre beneficiile acestor produse şi cum se consumă. 

Valentina Ioniţă, fondatoare, Legume de Ţară şi Băcănia cu Poveşti, care are peste un hectar de legume şi circa 2.000 mp de solarii. Acum, neavând spaţii acoperite, la Legume de Ţară putem găsi salate, spanac, rucola, kale, usturoi, richichi etc, iar din iunie ferma produce şi roşii, castraveţi şi alte legume. 

„Din ce am observat eu în aceşti 11 ani de când suntem pe piaţă, în fiecare an trebuie să vii cu ceva nou, ori să cultivi ceva nou în plus, ori să diversifici serviciile. Întotdeauna trebuie să vii cu ceva în plus, pentru că lumea, din păcate, se plictiseşte“, a povestit Valentina Ioniţă. 

Valentina Ioniţă, fondatoare, Legume de Ţară şi Băcănia cu Poveşti: Din ce am observat eu în aceşti 11 ani de când suntem pe piaţă, în fiecare an trebuie să vii cu ceva nou, ori să cultivi ceva nou în plus, ori să diversifici serviciile.

Iniţial Valentina Ioniţă şi familia ei au început cu livrările de legume, iar ulterior au pariat şi pe o băcănie unde co­mercializează produse de la alţi fermieri iar acum dezvoltă zona de mâncare gătită. 

Ea spune că la început producea o mare diversitate de produse, însă ulterior când au avut cereri stabile s-au putut concentra pe anumite culturi. 

„De exemplu, cultura de castraveţi anul trecut a fost foarte solicitată la fel ca şi cultura de roşii cherry şi pentru un mic producător câteodată este bine să aibă această predictibilitate şi stabi­litate în vânzări“.