ZF Agropower. România va conta pe harta agriculturii mondiale doar când va exporta hrană pentru oameni, pentru că noi, acum, exportăm hrană pentru animale. Putem să ne revenim la echilibrul balanţei comerciale în 5-10 ani, după investiţii substanţiale, de miliarde de euro. Însă nu vom trece pe excedent

România are nevoie de un program similar cu Agro IMM Invest şi pentru companiile mari din sectorul agroalimentar, să ia împrumuturi de la bănci cu garanţii de stat.

Astfel, ele ar putea să-şi re­ducă costurile şi să-şi mărească producţia, iar, în final, cu ajutorul acestora să fie redus deficitul co­mercial, care s-a apropiat de 2 mld. euro în 2020, a fost una din­tre concluziile ediţiei din 28 iunie a emisiunii ZF Agropower.

„Sunt necesare investiţii şi în producţie şi în procesare. Concu­renţa este destul de ridicată din partea celorlalte state din Uniu­nea Europeană, care au investit substanţial până acum, iar compa­niile româneşti pot să fie compe­titive doar prin creştere, devenind mai mari“, a spus Adrian Codir­laşu, vicepreşedinte al CFA România, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

El a adăugat că programul IMM Invest şi subprogramul Agro IMM Invest au fost iniţiative reuşite, iar acum statul ar putea veni cu un program similar de garanţii, pentru toate companiile care îşi doresc să facă investiţii sau cu un program care să garanteze împrumuturile pe care le fac companiile care acce­sează fonduri europene, sume necesare până le este decontată investiţia.

De altfel, Vasile Price­putu, proprietarul Pricons Agri­culture, producător de cereale şi lucernă, dar şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) crede că statul ar trebui să asigure oportu­nităţi de investiţii companiilor mici şi mijlocii româneşti, în prin­cipal, dar şi oportunităţi de dezvoltare a firmelor româneşti, în general, cum le sunt asigurate multina­ţionalelor de către statele mamă.

„Noi, companiile, accesăm fonduri europene sau ne dezvoltăm pe bani proprii, dar statul ar putea să asigure oportu­nităţi de investiţii companiilor mici şi mijlocii româneşti. Atât timp cât el nu creează un cadru firesc, fiecare va fi pe cont propriu şi nu va fi vorba de continuitate şi nu vom conta. (...) Pentru a fi competitivi avem nevoie de subvenţii prin granturi de stat sau fonduri europeni, dar duse până la capăt“, a subliniat Priceputu.

Acesta susţine că IMM-urile trebuie, pot şi vor să se lupte cu marile companii, dar e nevoie de alt nivel de finanţare, pentru că firmele străine primesc sprijin din ţările mamă. El precizează că implementarea conceptului de energie verde în ferme ar putea fi un plus, pentru că o fermă independentă energetic, ar intra mai uşor pe piaţa europeană, dar ar fi şi competitivă, deoarece ar reduce mult costurile, bani care ar putea fi direcţionaţi către promovare şi dezvoltare.

„Să presupunem că fiecare staţie de pompare, aferentă unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), are măcar jumătate din energie asigurată din surse verzi – eoliană sau panouri solare şi statul român subvenţionează 50% din energie. Am fi mult mai competitivi“, a întărit acesta.

Adrian Codîrlaşu crede că pentru a-şi atinge potenţialul agricol, trebuie să facă investiţii, susţinute atât de către companiile din acest sector, cât şi de către stat, în infrastructura care să sprijine producătorii agricol. „Anul trecut ne-a arătat că este nevoie de tehnologie şi irigaţii care să vină în întâmpinarea schimbărilor climatice.“

„Tot profitul pe care îl obţine firma este reinvestit. Acum, vrem să retehnologizăm fabrica şi să reducem numărul de angajaţi, pentru a fi competitivi cu cei de afară. Ei sunt competitivi, pentru că au tehnologie mai avansată decât a noastră şi produc cu un cost mai mic, iar astfel pot oferi salarii mai mari“, a spus Emil Ancuţa, acţionar al producătorului de croissante Derpan din Galaţi.

Codîrlaşu menţionează că în România ar trebui creată o ofertă pe măsură cererii şi doar prin investiţii, de miliarde de euro, românii pot fi competitivi şi balanţa comercială cu produse agroalimentare poate fi echilibrată.

„Putem să ne revenim la echilibrul balanţei comerciale în 5-10 ani, după investiţii substanţiale, necesare pentru a face faţă competiţiei din Uniunea Europeană, iar aici mărimea contează. În privinţa deficitului, mă îndoiesc că vom trece pe excedent în acest orizont de timp“, a mai spus Adrian Codîrlaşu.

 

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte, CFA România:

► România are potenţial în sectorul agricol. Ce putem să facem să atingem potenţialul? Investiţii, atât de către companiile din acest sector, cât şi de către stat în infrastructura care să sprijine producătorii agricol. De exemplu, să investească în irigaţii, pentru că anul trecut ne-a arătat că este nevoie de tehnologie şi irigaţii care să vină în întâmpinarea schimbărilor climatice.

► Sunt necesare investiţii şi în producţie şi în procesare. Concurenţa este destul de ridicată din partea celorlalte state din Uniunea Europeană, care au investit substanţial până acum, iar companiile româneşti pot să fie competitive doar prin creştere, devenind mai mari.

 

Emil Ancuţa, acţionar, Derpan:

► Tot profitul pe care îl obţine firma este reinvestit. Acum, vrem să retehnologizăm fabrica şi să reducem numărul de angajaţi, pentru a fi competitivi cu cei de afară. Ei sunt competitivi, pentru că au tehnologie mai avansată decât a noastră şi produc cu un cost mai mic, iar astfel pot oferi salarii mai mari.

► Ne confruntăm cu creşterea preţurilor materiilor prime anul acesta, de circa 50% faţă de anul trecut, ceea ce implică o creştere a costului de preţ cu cel puţin 30%, ceea ce este foarte dificil şi riscant. Cred că va fi o criză la finalul acestui an sau la începutul anului viitor.

 

Vasile Priceputu, vicepreşedinte, CNIPMMR, şi acţionar, Pricons Agriculture:

► În România, problema deficitului comercial este sistemică. Vorbim despre un deficit foarte mare, care creşte de la an la an şi problema nu se doreşte a fi rezolvată, pentru că soluţii avem şi de-a lungul timpului am învăţat ce trebuie să facem, dar ne lipseşte voinţa. Vorbim de 3 ani despre opt depozite pentru fructe şi legume şi nu am construit niciunul. În momentul de faţă nu ne putem asigura hrana, asta trebuie să rezolvăm.

► România va conta pe harta agriculturii mondiale, doar când va exporta hrană pentru oameni, pentru că noi, acum, exportăm hrană pentru animale şi de 30 de ani sunt cei care vin cu soluţii şi spun că „vor să“.