ZF Agropower. Cum poate România să-şi mărească competitivitatea în zootehnie: „Trebuie să investim în material biologic şi în modernizarea fermelor“. Anual, importăm lapte şi smântână neîndulcite de peste 130 mil. euro, conform INS.

Soluţiile pentru creşterea competitivităţii sectorului de creştere a vacilor sunt simple, crede Călin Fărgaciu, membru fondator şi pre­şedinte onorific al cooperativei agricole Someş Arieş, însă implică investiţii în rase de bovine cu pro­ducţii mai bune şi în noi tehnologii în ferme.

„Nu mai poţi să mergi cu animale care dau lapte puţin, dar bun. Asta era cumva o cutumă în viaţa noastră. E un lucru bun faptul că România acordă un sprijin fermierului, acel sprijin cuplat în zotehnie, care face ca fermele să facă însămânţări arti­ficiale, să facă un control oficial al performanţelor şi astfel încet-încet, după una-două generaţii de vaci în fermă să-ţi crească valoarea biologică, să ajungă să depăşească 7.000 litri pe cap de vacă într-o lactaţie normală de 305 zile. Altă soluţie ar fi mutarea spre Holstein“, a spus fermierul în cadrul emisiunii de business ZF Agropower. El crede însă că pentru o fermă medie este complicat să investească în vaci Holstein pentru că în general fermierul nu este şi inginer zootehnist şi atunci trebuie să aibă grijă pentru că animalele performante vin la pachet cu pretenţii mai mari.

„Sunt câteva ferme, chiar şi din cooperativă care deja au început să achiziţioneze materialul biologic din rasa Holstein, au început să monteze roboţi ca să fie eficienţi, pentru că mai ales la noi în agricultură forţa de muncă este o problemă.“

Călin Fărgaciu crede însă că adu­cerea angajaţilor străini în domeniu nu este o soluţie pentru că el consi­deră că în general aceştia folosesc România ca o trambulină pentru a merge mai departe în ţările din Vest.

„Însă robotul, remorca tehnologică şi un sistem de gestionare a dejecţiilor corect face ca ferma să fie eficientă, adică la o fermă de 100 de capete, 1-2 oameni în general sau o familie o poate gestiona uşor şi poate să aibă un venit decent astfel încât să nu trebuiască să fie în zona de protecţie socială a statului român. Agricultura creează locuri de muncă, chiar locuri de muncă decente. Noi avem viitor, însă foarte mult depinde şi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru“, a punctat Călin Fărgaciu. El spune că în general piaţa din România este afectată de ce se întâmplă în Ungaria în principal pentru că din Germania de exemplu nu aducem lapte din cauza costurilor mari.

„Ca să fim competitivi materialul biologic, în primul rând este cel mai important, iar apoi investiţii în modernizare a fermei şi vom merge mai departe. Pământul e foarte bun în România şi noi ştim să facem agricultură“, este de părere Călin Fărgaciu, care a pus bazele, alături de alţi fermieri, a uneia dintre cele mai mari cooperative din vestul ţării.

România avea la finalul anului trecut 1,8 milioane de bovine, din care 1,1 milioane vaci, bivoliţă şi junici, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), iar tendinţa în ultimii ani este de scădere. În plus, numărul de vaci este sub media de la nivel mondial, conform celor mai recente date.

Pe de altă parte, sectorul procesării importă mult lapte pentru că producţia locală nu poate acoperi necesarul, astfel că anual aducem lapte şi smântână neîndulcite din alte ţări de peste 130 de milioane de euro anual.