ZF Agropower. Salata şi ceapa îşi găsesc locul în solarii pe timpul iernii, dar producţia altor culturi rămâne prea scumpă pentru mulţi fermieri, în ciuda investiţiilor în pompe de căldură, folii termice sau panouri solare. Producător: „Cred că ar trebui să ne uităm mai mult la ce fac vecinii noştri, cum ar fi Ungaria, care are de două ori mai multe sere decât România“

Din septembrie până în mai, în fiecare lună, România importă între 5.000 şi 10.000 de tone de roşii, adică între 250 şi 500 de camioane, doar din afara UE, conform Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Şi nu sunt doar roşii la capitolul importuri.

În 2023, România a importat 1,7 mi­lioane de tone de fructe şi legume, ceea ce acoperă aproximativ 25% din consumul de legume şi 40% din cel de fructe, conform datelor de la INS. Cantitatea de fructe şi legume importate s-a dublat în ultimii zece ani, în schimb suprafaţa cultivată în sere şi solarii a crescut uşor, de la 4.000 la 4.600 de hectare, deşi producătorii consideră că ar fi fost o oportunitate să investim mai mult în spaţii potejate pentru a putea produce mai mult iarna şi a reduce dependenţa de importuri.

„Cred că ar trebui să ne uităm mai mult la ce fac vecinii noştri, cum ar fi Ungaria, care are de două ori mai multe sere decât România, deşi populaţia lor este de aproximativ jumătate din a noastră“, spune Luciana Stan, fondatoarea companiei BioFerma Niculeşti din judeţul Dâmboviţa, prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

În Ungaria, suprafaţa cultivată cu roşii în sere, de exemplu, s-a triplat în ultimii ani şi acum este de 310 hectare, conform unui raport realizat de Camera Agricolă din Ungaria şi organizaţia interbranşă FruitVeB, citat de Hungary Today. În prezent, Ungaria exportă roşii până în luna septembrie, cu un volum de aproximativ 14.000 de tone către Uniunea Europeană. În schimb, în România suprafaţa totală dedicată serelor este de doar 230 de hectare, fiind mai mică decât cea a Ungariei, iar România importă peste 65.000 de tone de roşii.

România are potenţial să crească în sectorul legumiculturii, având în vedere că în Uniunea Europeană aproximativ 709.000 de ferme cultivă legume, iar cele mai multe se află în România (20,1% din totalul UE), Spania (14,5%), Polonia (12,9%), Italia (12,5%) şi Lituania (10,7%), conform Eurostat.

Povestea nu e nouă, dar ce fac producătorii români să aducă o schimbare?

„Sunt de părere că putem face mai mult prin forţele proprii decât să aşteptăm ajutor din partea altora. Se întâmplă mai repede lucrurile dacă ne organizăm noi“, a spus Luciana Stan, fondatoare a companiei BioFerma Niculeşti 

„Legat de agricultura în spaţii protejate iarna, cred că sunt soluţii să producem şi cu costuri mai reduse. De exemplu, poţi să pui un ecran care să dubleze solarul şi să asigure o temperatură optimă fără să fie nevoie să încălzeşti decât atunci când este foarte frig, sub 10°C. Atunci poţi să protejezi culturile reci, cum ar fi ceapa verde, usturoiul verde, salata sau spanacul.“

De asemenea, Mariana Pojar, un producător din judeţul Botoşani care deţine 2.000 de metri pătraţi de spaţiu acoperit, povesteşte că şi ea foloseşte folie termică. „Soţul meu construieşte un solar mai mic în interiorul unui solar mai mare. Mai punem folie anti-condens printre rânduri, iar acest lucru ajută mult la reducerea costurilor“, adaugă ea.

Mariana Pojar, producător din judeţul Botoşani: Soţul meu construieşte un solar mai mic în interiorul unui solar mai mare. Mai punem folie anti-condens printre rânduri, iar acest lucru ajută mult la reducerea costurilor.

Astfel, în prezent, solariile sale sunt plantate cu salată şi sunt pregătite pentru sezonul de primăvară cu flori şi răsaduri de legume. Aceasta a explicat că diversificarea producţiei a fost importantă pentru a face faţă cheltuielilor ridicate din sezonul rece. „Dacă am fi mers doar pe producţia de legume pe timpul iernii, am fi avut dificultăţi în a ne susţine financiar. De aceea, am diversificat, producând nu doar legume, ci şi flori, pentru a obţine un venit suplimentar care să ne ajute să facem faţă cheltuielilor,“ a spus ea.

Daniel Ehor, fondatorul Geoponica Greens, care se ocupă cu producţia de microplante în spaţii închise şi flori în solarii, explică faptul că, în unele zile de iarnă, este nevoit să folosească încălzirea, iar folia termică – un fel de ecran mare – ajută foarte mult la menţinerea temperaturii. 

„Problema este doar că am nevoie de temperatură constantă şi umiditate constantă, ceea ce este o provocare masivă, în ideea de consum mai mare de energie iarnă, căci plantele trebuie să stea la o temperatură constantă, undeva la 22°C. Am pompe de căldură electrice, pe care le poţi controla mai uşor, pentru că sunt automatizate, dar se consumă foarte multă energie“, a menţionat Ehor.

El a adăugat că nu sunt subvenţionate costurile cu apa şi energia pentru agricultura în spaţii protejate, iar el plăteşte 1,3 pe kilowatt şi pentru microplante consumă 700 de kilowaţi pe lună, adică achită o factură de circa 1.000 de lei.

Daniel Ehor, fondatorul Geoponica Greens: Noi am prevăzut în proiectul de accesare a fondurilor europene şi panouri fotovoltaice, iar asta ne-a ajutat mult, dar tot nu acoperă necesarul de energie.

Luciana Stan, fondatoarea companiei BioFerma Niculeşti, a spus că, deşi foloseşte pompe eficiente energetic, cu consum redus, costurile cu energia sunt în continuare mari. Pe lângă acestea, se adaugă şi cheltuielile pentru apă, deoarece utilizarea apelor subterane presupune plata unui abonament.

„Noi am prevăzut în proiectul de accesare a fondurilor europene şi panouri fotovoltaice, iar asta ne-a ajutat mult, dar tot nu acoperă necesarul de energie. Dar, mici producători, ca noi, nu sunt foarte mulţi şi nu pot să-şi permită o investiţie de genul acesta, pentru că este destul de mare şi nu este uşor să accesezi fonduri“, a precizat Stan.

Pe de altă parte, Luciana Stan consideră că ceapa verde, arpagic şi alte culturi de iarnă pot fi produse şi în câmp, dacă sunt plantate din timp, încă din luna septembrie. Astfel, sezonul de producţie al legumelor poate fi prelungit. „În martie, deja poţi recolta, iar preţul este bun, iar costurile de producţie sunt mai mici. Iarna aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje. Totul depinde de zona în care te afli", a menţioant aceasta.

De exemplu, ea spune că în Oltenia, poţi cultiva roşii mult mai bine decât în alte părţi ale ţării, datorită unui climat mai favorabil, care ajută roşiile să se dezvolte în solarii cu costuri mai mici, pentru că ziua e mai lungă şi au mai multă lumină. În schimb, în Dâmboviţa sunt dificultăţi în a începe cultura de roşii din februarie, spre comparaţie.

În prezent, România produce 150.000 de tone de legume în solarii şi 1,3 milioane în câmp, din cele 2,3 milioane în total, conform datelor de la INS.