ZF Agropower. Care este şansa României în industria lactatelor: Trebuie să ne coagulăm toţi fermierii într-o entitate mare, să fim la aceeaşi dimensiune cu marii procesatori din Europa. Dacă nu înţelegem că trebuie să creăm volume identice cu cei cu care jucăm în piaţă, vom fi perdanţi

România joacă pe o piaţă globală a lactatelor, preţul laptelui evoluând şi în funcţie de ce se întâmplă pe alte pieţe, iar şansa de dezvoltare a domeniului de creştere a vacilor de lapte stă în asociere, în crearea unor cooperative mari care să investească în procesare – aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Trebuie să ne coagulăm toÅ£i într-o entitate mare, să fim la aceeaÅŸi dimensiune, noi, ca fermieri în zona de procesare, cu cei cu care luptăm, adică cu marii procesatori care sunt la nivel de Europa, chiar la nivel mondial. Fabricile mici aduc un plus fermierului dar pot să devină o piatră de moară pentru o cooperativă. Dacă nu înÅ£elegem că trebuie să creăm volume la materia primă, la produsul finit, dar ÅŸi la vânzare, identice cu ale celor care jucăm pe piaţă eu cred că vom fi niÅŸte perdanÅ£i“, a spus în cadrul emisiunii Călin Fărgaciu, membru fondator ÅŸi preÅŸedinte onorific al SomeÅŸ ArieÅŸ Cooperativă Agricolă, una dintre cele mai importante din vestul ţării. El explică faptul că, deÅŸi în prezent fermele româneÅŸti nu reuÅŸesc să acopere tot necesarul de lapte de care are nevoie piaÅ£a locală, creÅŸterea acestei producÅ£ii până la 100% nu ar fi un avantaj pentru fermieri pentru că nu pot gestiona preÅ£urile spot neavând fabrici de lapte praf sau stocuri de unt. La nivelul Europei sunt câteva cooperative mari, cu mii de fermieri membri, care fac ÅŸi producÅ£ie precum Sodiaal (FranÅ£a), FrieslandCampina (având membri din Olanda, Belgia, Germania) sau Arla Foods (membri din ÅŸapte ţări), dar România nu are încă o asemenea alianţă de ferme.

Însă, după ce mulţi ani fermierii au avut o reticenţă în a se asocia şi de a crea produse împreună, în ultimii ani se văd în piaţa laptelui tot mai multe iniţiative care cresc valoarea adăugată din acest sector. Cel mai important exemplu este brandul Naturlact, o marcă tânără care iese pe poarta unor fabrici membre ale unor cooperative din Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin BOVICOOP.

„Brandul Naturlact a prins viaţă. Suntem prezenÅ£i pe rafturile magazinelor alimentare în cinci judeÅ£e. (...) Sperăm ca în câţiva ani visul membrilor uniunii de ramură să devină realitate, adică să avem o singură fabrică ÅŸi să procesăm întreaga cantitate de lapte colectată de BOVICOOP, adică 200.000 de litri de lapte pe zi. E o cantitate importantă pentru România“, a spus Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură NaÅ£ională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP, care reuneÅŸte peste 20 de cooperative din sectorul creÅŸterii vacilor de lapte ÅŸi de carne din mai multe judeÅ£e ale ţării.

Însă, până când acest proiect va fi realizat, Iasmina Blidar crede că este importantă să existe şi unităţi de procesare pentru comunităţile locale.

„Nivelul de conştientizare (a nevoii de asociere – n. red) încă nu este suficient de întărit pentru a face acest pas, însă totuşi planul este pornit şi asta pentru că la sfârşitul anului trecut am înfiinţat cooperativa de grad III, care să aibă acest rol economic prin care să facem atât achiziţii la comun, cât şi vânzări la comun. Şi eu sper să se concretizeze acest proiect pentru că este doar a 2-a cooperativă din România care face acest lucru“, a menţionat Iasmina Blidar. Ea speră ca anul viitorul brandul Naturlact să apară în mai multe judeţe din ţară şi în mai multe magazine.

Iasmina Blidar, director executiv, UNCST- BOVICOOP: Brandul Naturlact a prins viaţă. Suntem prezenţi pe rafturile magazinelor alimentare în cinci judeţe. (...) Sperăm ca în câţiva ani visul membrilor uniunii de ramură să devină realitate, adică să avem o singură fabrică.

Cât despre preţul laptelui, Iasmina Blidar spune că a fost unul echilibrat.

„Vedem că în fiecare an aceste fluctuaţii se tot schimbă şi dacă eram obişnuiţi cu regularitatea aceea că în toamnă preţul creşte şi în primăvară scade, iată că ne aflăm în toamnă spre iarnă şi preţul nu mai a crescut atât de mult. Însă nici în vară nu a scăzut atât de mult, deci a fost cumva un an destul de echilibrat“, a punctat ea.

Călin Fărgaciu spune că fermierul român este jucător pe piaţa liber europeană şi nu mai depinde doar de ce se întâmplă în România, ci şi de ce se întâmplă în Europa sau la nivel mondial.

„Faptul că Ungaria este într-o criză economică profundă, pe noi, crescătorii de vaci, ne face să avem nişte semne de exclamare în fiecare zi vizavi de activitate noastră, pentru că Ungaria produce foarte, foarte mult lapte, are un consum extraordinar de scăzut şi vinde sub preţul de producţie şi atunci trebuie noi fim atenţi să fim competitivi, să strângem din dinţi, să trecem peste această perioadă“, a punctat fermierul. El adaugă că marea problemă a fermierului român este că marile ferme din Ungaria reuşesc să vândă pe pierdere sau au sprijin din partea statului, ceea ce nu este corect din punct de vedere concurenţial.

„Per total, 2025 a fost un an bun. Procesul de coagulare a animalelor în ferme mai mari se produce şi în România. Chiar zilele trecute făceam o radiografie şi se tot închid ferme mai mici. Un motiv este că fermierul nu are un urmaş ca să ducă mai departe activitatea, care e o activitate grea“.

Călin Fărgaciu, preşedinte onorific, Someş Arieş Cooperativă Agricolă: Per total, 2025 a fost un an bun. Procesul de coagulare a animalelor în ferme mai mari se produce şi în România. Se tot închid ferme mai mici. Un motiv este că fermierul nu are un urmaş ca să ducă mai departe activitatea.