ZF Agropower. Serele Jianca Işalniţa din Dolj, axate pe producţia de castraveţi, şi-au schimbat strategia de vânzări: de la export ani la rând, acum încearcă să îşi lărgească baza de clienţi din România şi să intre în supermarketurile locale

♦ Luţă Daniel Dumitraşcu, administrator: „Colaborăm cu Carrefour pentru legume şi am început, pe partea de material săditor, o colaborare cu Dedeman. Anul trecut am vândut în foarte multe locaţii din ţară răsaduri de tomate, în principal, şi s-au vândut bine.“

Cu o suprafaţă de zece hectare, dintre care opt sunt cultivate cu castraveţi, Serele Jianca Işalniţa din judeţul Dolj vor să îşi diversifice clienţii şi să pătrundă în supermarketurile locale, după ani în care se concentraseră pe export. 

„În 2025, ne-am lărgit cumva baza de clienţi. Dacă în anii trecuţi eram destul de axaţi pe export, pe volume şi livrări către unu sau doi clienţi mari, acum încercăm să ne lărgim baza de clienţi, să mergem şi în supermarketurile din ţară. De anul trecut avem şi o certificare Global GAP şi ne pliem pe nevoile clienţilor. Din cele zece hectare de solarii pe care le gestionăm, opt le folosim acum pentru cultivarea castraveţilor, iar două hectare sunt pentru ceea ce ne solicită supermarketurile: roşii, ardei, vinete“, a spus Luţă Daniel Dumitraşcu, administrator al companiei Serele Jianca Işalniţa din Dolj, care deţine brandul legum.ro. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

El a adăugat că, anul trecut, preţurile din România au fost suficient de atractive pentru varză, castraveţi, tomate şi ardei, iar motivaţia de a exporta a fost mai redusă. Pe de altă parte, a explicat că vânzarea la export presupune respectarea unor criterii de calitate superioare, deci costuri mai mari, iar el a constatat că este mai uşor să vinzi intern decât extern.

„Colaborăm cu Carrefour pentru legume şi am început, pe partea de material săditor, o colaborare cu Dedeman. Anul trecut am vândut în foarte multe locaţii din ţară răsaduri de tomate, în principal, şi s-au vândut destul de bine, mai ales că am intrat cu produsele pe final de sezon“, a explicat producătorul de legume.

Clienţii se interesează acum atent de răsaduri, compania primeşte precomenzi şi livrează în toată ţara. „Am putea spune că ne-am lărgit, inclusiv în ceea ce priveşte numărul de tipuri de răsaduri pe care le cultivăm.“

Compania se îndreptă cu seminţele şi răsadurile către micii producători, în principal din mediul rural, dar şi către bunicii sau părinţii de la ţară care cultivă legumele în grădină sau într-un solar, mai nou.

Dar are şi un public nou şi anume oameni mai tineri, din mediul urban sau periurban, care sunt foarte interesaţi de gustul legumelor de altădată şi s-au mutat la sate, acolo unde cultivă în regim propriu sau au o mică afacere.

„În principiu, ce remarcăm anul acesta este că se cer destul de mult răsaduri din soiuri vechi româneşti sau soiuri autohtone. Apoi, la acelaşi nivel de intensitate, se cer plante productive şi aici sunt hibrizii. După aceea, în funcţie de perioada de rodire, unii caută ciclul prelungit, alţii să fie plante extratimpurii, să iasă cu ele cât mai repede din seră şi să fie rezistente“, a spus Dumitraşcu.

În 2025, compania a avut o producţie bună de legume datorită investiţiilor în tehnologizare. Însă, frigul din această perioadă afectează costurile de producţie a răsadurilor, pentru că trebuie să aibă toate solarele acoperite, astfel încât temperatura să fie optimă şi să nu aibă un impact prea mare asupra plantelor odată ce sunt puse în sol.

„Văd anul 2026 cu un optimism moderat. Cred că creşterile de preţuri la legume, ca urmare a creşterii costurilor de producţie, vor influenţa şi consumul. Va fi o împărţire a costurilor între fermier şi client. România produce calitativ şi sunt foarte mulţi fermieri implicaţi şi rămân încrezător că antreprenorii români sunt adaptabili şi vor reuşi să găsească mijloacele nu doar să supravieţuiască, ci şi să prospere. Este un an experimental. Cred că avem nevoie şi de inovaţie, în aşa fel încât să fim cu un pas înaintea competitorilor noştri regionali sau globali“, a mai spus fermierul.