„Noi am început businessul de la un târg. Acum vreo 20 de ani am mers la un târg micuţ din Rahova şi eram prezenţi cu o lingură mare de lemn cu magiun de prune.“
Soluţia ca micii producători din industria agroalimentară să ajungă mai aproape de consumator sunt, în primul rând, târgurile naţionale, a fost una dintre concluziile ediţiei din 20 decembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.
„Noi avem experienţă în târguri mai micuţe pe partea de băuturi spirtoase şi ne-am bucurat foarte tare când am aflat că s-a dat liber la organizarea târgurilor fizice înainte de sărbătorile de iarnă. În plus, târgurile mici nici nu au taxe foarte mari şi, sincer, noi nu mergem neapărat pentru vânzări, ci pentru a interacţiona cu clienţii, interacţiune care face diferenţa după astfel de evenimente, ei revenind cu comenzi“, a spus Irina Mărăşoiu, fondator al brandului de ţuică tradiţională Pater.
Pater este un business de familie pornit în 2017, situat pe segmentul premium. Fondatoarea afirmă că la târgul Mezanin Market, organizat recent în Bucureşti timp de mai multe weekenduri, taxa de participare a fost de 300 de euro pentru două weekenduri.
Înainte de pandemie, târgurile aveau loc mai des, iar pentru industria agroalimentară acestea sunt benefice, căci pe lângă faptul că te cunosc clienţii şi îţi lărgeşti astfel portofoliul, poţi stabili şi relaţii cu furnizorii, a menţionat Adina Todea, fondatoarea Wine and Dine, un magazin de vinuri din Oradea care adună vinuri de la 13 crame româneşti, în principal care lucrează numai câteva hectare.
„Se creează relaţii, în special, cu parteneri din aval şi din amonte domeniului în care activezi, în sensul că îţi poţi găsi anumiţi furnizori şi anumite tipuri de clienţi. E nevoie să participăm la târguri cât de multe şi cât de dese. (...) Ştiu producători de vinuri mici care au început să se caute după târguri între ei şi să facă organizaţii, iar acesta va fi probabil un pas bun industria vinului“, a afirmat Adina Todea.
Tot în direcţia aceasta, mici producători au început să se asocieze şi să facă coşuri, cutii ori sacoşe cu cadouri pentru sărbători.
Spre exemplu, Caseus, un atelier de brânză maturată din judeţul Cluj, împreună cu Păstrăvăria Bolloga, specializată în păstrăv ecologic, cu producătorul de vinuri Fort Silvan din zona Sălajului şi cu băcănia Elso din Cluj, au realizat o cutie cu alimente pentru masa de Crăciun care conţine brânză maturată, cârnaţi ardeleneşti, zacuscă de păstrăv şi o sticlă de vin, care costă 80 de lei, potrivit datelor pe site-ul food hub-ului Nod Verde.
De asemenea, Agroprovens, o companie pusă pe picioare în 1993 de familia Gutium din judeţul Brăila, care are un lan de 25 de hectare de lavandă, a organizat un festival al lavandei în acest an, unde au venit peste 12.000 de vizitatori. Astfel de iniţiative au mai avut şi alţi mici antreprenori. De exemplu, recent a fost organizat în parcul Herăstrău din Bucureşti Lavanda Christmas Fair, unde producători de lavandă din toată ţara au fost prezenţi cu produsele. Acolo au mai fost prezenţi şi producători de prăjituri, băuturi, cosmetice naturale ori aranjamente florale.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE