♦ Pentru prima dată, producătorii din România, retailerii, reprezentanţi ai mediului academic şi ai actualei guvernări se vor aşeza la aceeaşi masă pentru a identifica soluţiile care pot duce la reducerea deficitului comercial, bazându-se pe o analiză a 250 de produse care se găsesc greu pe piaţa locală sau în cantităţi limitate, realizată de Facultatea de administrarea afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) şi Facultatea de economie agroalimentară şi a mediului, ambele din cadrul ASE.
„Am început în toamnă acest studiu şi s-a derulat pe parcursul a două luni. Am primit de la Penny o listă cu produse care nu se găsesc pe piaţa românească sau se găsesc în cantităţi insuficiente. Am împărţit în 20 de categorii aceste produse şi am identificat top 10 companii care îşi pot creşte sau îşi pot diversifica producţia pentru a acoperi acest deficit de pe piaţă. În urma studiului, vom face o serie de mese rotunde la Cancelaria României, cu susţinerea guvernului, pentru a găsi împreună - retaileri, producători şi mediul politic - soluţii să facem în România produsele care nu există“, a spus Tănase Stamule, decanul FABIZ, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
El a afirmat că în 2021 România a avut exporturi de 74,7 miliarde de euro şi importuri de 98,3 miliarde de euro, aşadar a avut un deficit comercial de 23,7 miliarde de euro.
Pe partea de cereale există un excedent de 4 miliarde de euro, dar pe zona de alimente procesate România are un deficit de 5,6 miliarde de euro. „Discutăm de aproape un sfert din deficitul commercial al României, pornind de la carne, mezeluri, pâine congelată, cartofi congelaţi până la mâncare pentru animale“, a subliniat Stamule.
În 2020, Penny şi-a propus ca 60% din sortimentul aflat la vânzare în magazine să aibă ingredientul principal provenit din România până la finalul anului 2023, astfel a apărut TripluRO (3RO), iar pentru a vedea cum poate să ajungă la acest procent a solicitat mediului academic să analizeze pieţele pentru a identifica problemele.
„Este pentru prima dată când un retailer este atât de transparent şi pune pe masă produsele deficitare şi încearcă să aducă la raft produse româneşti. Cred că dacă vom avea o discuţie aplicată la sfârşitul acestui an pot apărea produse care până acum erau deficitare“, a afirmat Tănase Stamule.
La masa rotundă, a adăugat el, se va discuta despre competitivitatea energetică, logisitică şi transport, sistemul de taxare şi preţul cu care poate ieşi un produs de pe poarta fabricii, pentru că există cerere din partea consumatorului pentru produse româneşti, dar trebuie să fie competitive.
„Prima masă rotundă va avea loc în începutul lunii februarie şi ne vom concentra pe industria cărnii. La masă vor fi marii producători, reprezentanţi ai ministerelor care pot avea o influenţă asupra acestora şi reprezentanţi din retail. România are importuri de carne de 1 miliard de euro. Din cauza pestei porcine africane ne-am trezit că mulţi producători nu mai sunt dispuşi să investească în creşterea porcilor, de teamă că pesta porcină îi va obliga să închidă fermele atunci când vor apărea focare în zonă“, a afirmat Tănase Stamule.
Acesta a adăugat că, mai ales în ferme complexe, creşterea animalelor necesită un consum mare de energie şi dacă producătorii ar pune panouri solare în fermă, investiţia ar duce la o scădere a costurilor.
Apoi, crede că e nevoie de o trasabilitate a cărnii de porc, iar ANSVSA trebuie să se asigure că va mai exista la vânzare carne de a cărei provenienţă nu se ştie.
„Dacă noi nu producem carne de porc, deşi facem salam sau şuncă, aducem carne din import. Trebuie să discutăm toţi pentru a găsi soluţia să oprim pesta porcină, să ne uităm ce au făcute alte ţări – Spania şi Portugalia au avut pestă porcină, şi toate modelele trebuie adaptate la specificul ţării noastre“, a mai spus Stamule.
El a adăugat că nu există soluţii rapide, dar decizii se pot lua repede, iar „coaliţia din guvern ar putea genera un consens de lungă durată“. Totodată, a mai afirmat că sunt demersuri din partea producătorilor pentru a produce anumite alimente la care România are deficit, pentru că semnalul din partea retailerilor este că vor să cumpere produse româneşti.
„Produsele la care avem deficit sunt extrem de diverse, de la alimente, precum cartofi congelaţi, la băuturi alcoolice şi mâncare pentru animale, care ar putea fi produse aici. Trebuie să identificăm de ce nu sunt astăzi produse pe plan local, care sunt problemele producătorilor, care sunt problemele vânzătorilor şi cum poate statul să ajute în acest proces. Suntem în prima fază a analizei şi concluzia este că există producători care au capacitatea de a-şi diversifica portofoliul pentru a acoperi această cerere“ a menţionat Stamule.
De exemplu, el susţine că România are importuri mari de cartofi congelaţi şi nu produce nicăieri în ţară acest lucru, deşi există producători mari de cartofi în Covasna şi Harghita. În 2021, datele Eurostat arată că România a luat 46.000 de tone de cartofi congelaţi din UE, adică peste 2.000 de tiruri. „Acum există o iniţiativă pentru a face în România cartofi congelaţi, pentru că noi exportam cartofii către anumite ţări, iar ele îi spălau, îi tăiau, îi congelau, în ambalau şi îi trimiteau înapoi în România. Se pierdea foarte multă valoare adăugată“, a completat Stamule.
Decanul FABIZ că crede se poate creşte masiv producţia din România şi prezenţa produselor româneşti de pe rafturile din România, cel puţin pentru anumite categorii la început, cu puţină voinţă şi sprijin din partea statului şi a retailerilor.
În luna februarie vor avea loc 10 mese rotunde, iar „în urma acestui dialog, statul trebuie să-şi canalizeze investiţiile pe zonele deficitare, mai ales în industria alimentară unde se ştiu clar problemele“, a precizat Stamule.
România a avut exporturi de 74,7 mld. euro şi importuri de 98,3 mld. euro, în 2021 aşadar a avut un deficit comercial de 23,7 mld. euro. Pe partea de cereale există un excedent de 4 mld. euro, dar pe zona de alimente procesate România are un deficit de 5,6 mld. euro.
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE