ZF Agropower. Suprafaţa cultivată cu rapiţă continuă să crească în fermele româneşti după ce în 2025 cultura a fost un pariu câştigător. Porumbul pierde teren după doi ani de veri toride, însă şi rapiţa resimte acum efectele secetei de toamnă din vestul ţării

♦ În anul agricol 2025, rapiţa a fost unul dintre pariurile câştigătoare ale fermierilor. Însămânţată pe circa 800.000 de hectare, producţia estimată este de 2,4 milioane de tone, dublu faţă de anul precedent, când a fost de 1,13 milioane de tone ♦ Cultura a avut un preţ constant şi bun la recoltare, iar în prezent se menţine atractiv. Rapiţa se tranzacţionează la 478 euro/tonă pe bursa Euronext de la Paris, pentru contractele cu livrare în februarie. Spre comparaţie, porumbul se vinde cu 186 euro/tonă, iar grâul cu 193 euro/tonă ♦ Porumbul, de altfel, a fost cea mai lovită cultură de climă în ultimii doi ani. Astfel, cultura de rapiţă a câştigat teren în locul porumbului, suprafeţele fermierilor cu această plantă oleaginoasă fiind în creştere în toamna curentă.

Rapiţa a fost un pariu câştigător pentru fermieri în 2025, aducând o producţie record în istoria României, de 2,4 milioane de tone, care ne-a urcat pe locul al patrulea în Uniunea Europeană, însă perspectivele pentru 2026 sunt mai puţin optimiste.

Suprafeţele cultivate continuă să crească, dar în vestul ţării seceta afectează culturile, ceea ce îi face pe unii fermieri să întoarcă rapiţa. În ciuda acestor dificultăţi, porumbul continuă să piardă teren după doi ani dificili pentru cultura de primăvară, în favoarea rapiţei, care îşi consolidează poziţia de cultură profitabilă. Întrebarea este: cum a evoluat până acum şi ce rezultatea va aduce în vara anului viitor?

„În prima parte a acestei campanii agricole de toamnă am fost mulţumiţi, deoarece am reuşit să însămânţăm suprafaţa de rapiţă propusă în condiţii foarte bune, atât din punctul de vedere al lucrărilor agricole, cât şi al tehnologiei. Dezamăgirea a venit însă din cauza lipsei precipitaţiilor pe o perioadă foarte îndelungată în această toamnă. Am beneficiat doar de 18-20 de litri de apă pe metru pătrat la sfârşitul lunii septembrie, iar cultura de rapiţă a fost înfiinţată în prima săptămână a lunii, lucru care nu a ajutat deloc cultura să răsară în condiţii optime“, a spus Nicolae Apopi, fondator al Popagra şi Agro Baden Banat.

Apoi, din ultima parte a lunii septem­brie şi până în octombrie s-au mai înregis­trat cantităţi mici de precipitaţii, cantitate care a permis răsărirea parţială a culturii, însă neuniform. „Nu suntem mulţumiţi de stadiul de vegetaţie al rapiţei. Încă nu ştim dacă o vom lăsa sau vom fi nevoiţi să o întoar­cem. Mai sperăm, în weekendul care urmează, să plouă. Dacă nu va ploua suficient, vom fi nevoiţi să întoarcem culturile de rapiţă şi nu sunt singurul din zona de sud-vest a României. Cred că cultura de rapiţă din partea noastră, a Banatului, are de suferit în aproape toate locurile“, a explicat el.

Alin Luculeasa, inginer agronom, Evel-H Company: Ne bucurăm de o toamnă ploioasă, adică, din punct de vedere pluviometric, a fost foarte OK anul acesta, aproape ca niciodată. Din 1 septembrie avem 100 de litri de apă pe metru pătrat până astăzi şi asta ne-a ajutat să avem 200 de hectare de rapiţă gata pregătite 100% să intre în iarnă şi încă 300 de hectare de rapiţă cu mari şanse să ajungă la faza optimă.

Milan Kelo, preşedintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, a spus la rândul său că situaţia culturilor din vestul ţării, spre Arad, este mai dificilă comparativ cu alte zone. În Nădlac, localitate aflată chiar la graniţa cu Ungaria, fermierii au avut circa 22 de litri de precipitaţii pe metru pătrat la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, ultimele precipitaţii de luat în calcul până în prezent. În ultimele aproape două luni, în mod neobişnuit, zona a fost afectată de o secetă accentuată. Pregătirea terenului pentru rapiţă s-a făcut la timp şi în condiţii foarte bune, însă problemele au apărut după răsărire.  „Problema a intervenit după răsărirea rapiţei, când a trecut de la stadiul de cotiledoane la două frunze. N-am mai păţit acest lucru până acum. De obicei, se întâmpla să se usuce dacă nu veneau ploi mai multe săptămâni la rând“, a spus Milan Kelo.

„În acest moment, aproximativ 10% din suprafaţă este total compromisă, dar semnul de întrebare rămâne la jumătate din suprafaţa însămânţată. Probabil că, după ploile care sunt anunţate în weekend, o să mai aşteptăm o săptămână şi apoi o să luăm o hotărâre cât din rapiţă va fi întoarsă şi dacă jumătatea care arată bine va merge mai departe. Totuşi, cealaltă jumătate s-ar putea să fie compromisă.“

În ultimii cinci-şase ani, presiunea a fost tot mai mare asupra culturilor de primăvară, mai ales asupra culturii de porumb, astfel că rapiţa a crescut ca pondere în fermele membrilor Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, care lucrează împreună 3.500 de hectare.

„Eram o zonă renumită pentru cultura de porumb şi se făceau foarte uşor şi foarte simplu 10 tone/hectar, cu investiţii nu foarte mari. Avem cernoziomul care ne ajută în acest sens, dar în ultimii ani de zile am fost nevoiţi să reducem această suprafaţă de porumb în continuu. De la 40-45%, cât reprezenta la un moment dat, am ajuns anul acesta să avem în jur de 22% porumb. Dar anul viitor, la cum văd situaţia şi structura culturilor colegilor mei din cooperativă, se va reduce porumbul la 10%. Rapiţa a crescut de la 27% în fermele noastre la 35% ca şi însămânţare. O să vedem cât din acest procent se va menţine ca şi cultură viabilă până la recoltare“, a explicat fermierul din Arad.

În ţară, sunt, totuşi, şi veşti bune în ceea ce priveşte cultura de rapiţă. Dan Corbuţ, fondatorul Agroind Cauaceu, companie care exploatează circa 3.500 de hectare de teren agricol şi deţine ferme în localităţile Diosig şi Chiraleu din judeţul Bihor, a spus că în această toamnă rapiţa arată destul de bine. În judeţul Bihor, cultura a răsărit în proporţie de peste 90%, fără probleme.

„La noi în judeţ a crescut suprafaţa însămânţată cu rapiţă cu 10 până la 15% anul acesta. Rapiţa va fi o cultură pe care fermierii au pariat corect, datorită şi faptului că am avut noroc de precipitaţii în toamna aceasta, lucru care ne-a ajutat în comparaţie cu zona din vestul României şi aici mă refer la judeţele Arad şi Timiş, în care lipsa precipitaţiilor s-a simţit mult mai mult decât în judeţul Bihor şi celelalte“, a spus Dan Corbuţ.

Dan Corbuţ, fondator, Agroind Cauaceu: La noi în judeţ a crescut suprafaţa însămânţată cu rapiţă cu 10 până la 15% anul acesta. Rapiţa va fi o cultură pe care fermierii au pariat corect, datorită şi faptului că am avut noroc de precipitaţii în toamna aceasta, lucru care ne-a ajutat în comparaţie cu zona din vestul României şi aici mă refer la judeţele Arad şi Timiş, în care lipsa precipitaţiilor s-a simţit mult mai mult decât în judeţul Bihor şi celelalte.

În comparaţie cu fermierii din judeţul Arad, Corbuţ a menţionat că fermierii din judeţul Bihor nu s-au decis încă, în proporţie mare, să treacă de la culturile de primăvară la cele de toamnă, chiar dacă în acest an agricol producţiile de porumb nu au fost la nivelul cu care zona era obişnuită. De altfel, în ţară, recolta estimată este de 6 milioane de tone, mai mică decât în 2024, când a trecut uşor de 7 milioane de tone, şi cea mai mică din ultimii 15 ani.

Totuşi, Corbuţ speră ca porumbul să rămână în continuare o cultură însămânţată în România, pentru că într-un an agricol normal este cea mai profitabilă. Agricultura rămâne, crede el, o loterie, pentru că este o activitate cu grad ridicat de incertitudine şi a fost întotdeauna influenţată de condiţiile climatice. De exemplu, dacă în urmă cu 10–15 ani vestul României înregistra precipitaţii de peste 500-600 de litri pe metru pătrat, în ultimii ani situaţia s-a schimbat. Fermierii nu erau obişnuiţi cu arşiţa din perioada începutului lunii iunie, când temperaturile au ajuns în acest an la 35-40°C. 

Pe de altă parte, Alin Luculeasa, inginer agronom la Evel-H Company, a spus că în Moldova şi, în special, judeţul Vaslui seceta a fost mulţi ani „ca la ea acasă“, iar fermierii au tot încercat să se adapteze. Astfel, în ultimii cinci ani, în cadrul fermei sale, a renunţat să mai parieze, ci a vrut să facă lucrurile mai sigure, calculat. Pentru porumb, de exemplu, şansele de a avea recolte bune erau foarte mici. În ultimii 15 ani, producţia medie şi maximă de porumb nu a depăşit 6 tone/hectar, înregistrată în 2021. Astfel, s-a concentrat pe rapiţă, semănând-o în august cu speranţa că va salva recolta, însă au apărut probleme şi la această cultură.

Mai exact, după cei zece ani, a ajuns la concluzia că combinaţia dintre rapiţă şi sistemul minimum tillage a dus la o infestare puternică cu buruieni şi la acumularea unei rezerve mari de dăunători în sol, ceea ce i-a determinat să adopte o strategie mai temperată. „Astfel, pentru campania 2026 am început să semănăm rapiţa la jumătatea lunii august, când încă era terenul foarte uscat. N-aveam nicio şansă de răsărire, dar imediat după ce am terminat de semănat am avut într-o noapte 20 litri de precipitaţii pe metru pătrat. Jumătate din rapiţa semănată a reuşit să germineze şi să răsară într-un mod frumos, dar jumătatea a fost acoperită de o crustă, pentru că ploaia prea rapidă ne-a încurcat. Am fost nevoiţi să reînsămânţăm o parte din jumătate din suprafaţa de rapiţă şi astăzi avem toată rapiţa răsărită“, a precizat Alin Luculeasa.

Nicolaie Apopi, fondator, Popagra şi Agro Baden Banat: Nu suntem mulţumiţi de stadiul de vegetaţie al rapiţei. Dacă nu va ploua suficient, eu voi fi nevoit să întorc culturile de rapiţă şi nu sunt singurul din zona de sud-vest a României. Cred că cultura de rapiţă din partea noastră, a Banatului, are de suferit în aproape toate locurile.

Fermierul a menţionat că nu mai fuge după culturi miraculoase. În acest an, rapiţa a ocupat 25% din suprafaţa fermei, comparativ cu minimum 40% acum patru ani. Rapiţa, la nivel de ţară, a crescut ca suprafaţă însămânţată şi el crede că a fost întotdeauna un subiect important, mai ales din perspectiva preţurilor şi a veniturilor rapide în fermă. În 2025, cultura a avut un preţ constant şi bun la recoltare, iar în prezent se menţine unul atractiv. Conform estimărilor, o producţie medie de 3.000-3.500 kg/ha oferă un preţ foarte bun. În zona sa, preţul la recoltă a fost de 2.200-2.400 lei/tonă, iar acum e în jur de 2.000 lei/tonă.

Totuşi, fermierii spun că rapiţa este o cultură sensibilă şi riscă să înregistreze şi rezultate mai slabe. În anii ploioşi, producţiile au scăzut până la 1.500 kg/ha, deoarece plantele sunt foarte sensibile în perioada de înflorire. Deşi recoltele bune 2025, la nivel de ţară au fost încurajatoare, fermierii recunosc că nu există garanţii pentru producţiile viitoare. Rapiţa poate aduce atât surprize plăcute, cât şi rezultate mai puţin favorabile. Astfel, rămâne de văzut ce va fi 2026.